VIDEO | Hanul Solacolu pus în siguranţă. Stadiul lucrărilor la monumentul istoric

Hanul Solacolu pus în siguranţă. Lucrărilee avansează: echipele Trustului de Clădiri Metropolitane au montat structura metalică de la subsolul corpului C1, esenţială pentru stabilitatea clădirii.

În plus, eşafodajele din lemn necesare sprijinirii bolților de cărămidă au fost realizate.

Potrivit oficialilor, lucrările sunt în grafic, ceea ce înseamnă că termenul de execuţie va fi respectat. În acest moment, conform unei postări de Facebook a acestora, sunt în desfăşurare:

– La parter, se lucrează intens la fundațiile de beton și la montarea structurii metalice

– Evacuarea deșeurilor a ajuns la 75% din cantitatea estimată, asigurând un mediu sigur pentru continuarea lucrărilor

Următorul pas este montarea structurii metalice pe fațada principală până la aproape şase metri înălţime, cu atenție pentru conservarea elementelor decorative existente.

Hanul Solacolu pus în siguranţă. Istoria unei clădiri istorice

Hanul, aflat pe Calea Moșilor nr. 134-134A, a intrat în posesia Primăriei Capitalei în 2022, după cum a mai arătat Buletin de București și de atunci clădirea a fost gândită drept un potențial spațiu cultural pentru locuitorii Capitalei. 

Imobilul este considerat un monument istoric, inițial a fost prima fabrică de paste făinoase din București. Tot în aceeași perioadă, la parterul clădirii, pe fațada exterioară erau prăvălii și se conecta cu zonele comerciale importante din Capitală, cu Calea Moșilor și Pdul Târgul de Afară. 

Hanul Solacolu a fost construit în 1859, la comanda fraților Solacoglu din Istanbul. A servit ca adăpost pentru călători până după cel de Al Doilea Război Mondial. În timpul conflictului a fost grav afectat de un incendiu, iar în era comunistă, camerele au servit locuitorilor în regim de închiriere. 

CITEŞTE ŞI: FOTO | Primăria Capitalei vrea să transforme Hanul Solacolu într-un spațiu cultural

Cazul Hanului Solcaolu nu era o raritate în Bucureștiul anului 2022. Multe dintre clădirile Capitalei, unele monument istoric, au fațade deteriorate sau sunt chiar aproape de ruinare. Administrația locală nu a găsit, încă, nicio soluție pentru a le salva.

O variantă ar fi o „lege a fațadelor”, după modelul din Oradea, care să prevadă și posibilitatea ca Primăria să poată acoperi o parte din costurile de renovare, dar si varianta de a amenda proprietarii care împiedică acest proces. Momentan, această lege a fațadelor este doar în faza de discuții.