Fie uscați, fie „într-o stare fitosanitară precară”, zeci de arbori au fost defrișați în cadrul proiectului „Coroană verde pentru Regina Elisabeta”. Mai exact, 67 de copaci au fost înlăturați „ca să lase loc unor arbori noi”. Proiectul a fost inițiat de ONG-ul „Străzi pentru oameni”, fiind câștigător în cadrul procesului de bugetare participativă din 2022. Deși este o inițiativă bună, arborii nu vor supraviețui dacă autoritățile nu vor lua măsuri pentru rezolvarea cauzelor ce duc la uscarea copacilor, avertizează specialistul contactat de Buletin de București.
„Aici tocmai a plecat un arbore ca să lase loc unui arbore nou! Noul arbore locatar este deja pe drum. Un proiect ALPAB de replantare cu arbori de calitate pentru bucureșteni!” – Acesta este mesajul „înrădăcinat” de ALPAB (Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement) în cioturile rămase în urma defrișărilor.
Defrișările fac parte dintr-un proiect ce presupune replantarea pomilor uscați/ tăiați/ în declin biologic, astfel încât bulevardul Elisabeta să-și recapete coroana verde. Câștigător al procesului de bugetare participativă din 2022, proiectul a primit 500 de mii de lei pentru implementare.
Pe lângă cei 64 copaci defrișați, nouă arbori sănătoși vor fi transplantați în Izvor. În alveolele goale, se vor planta circa 100 copaci din următoarele specii: mesteacăn argintiu, ginkgo biloba, stejar roșu american, arbore de gumă, respectiv glădiță, transmite Primăria Generală, la solicitarea reporterilor Buletin de București.
Procesul ar trebui să dureze aproximativ o lună: două săptămâni pentru extragerea rădăcinilor și încă două pentru plantarea noilor copaci.
Proiectul „Coroană verde pentru Regina Elisabeta” este absolut necesar pentru cei care frecventează zona, mai ales în contextul încălzirii globale. În lipsa copacilor, temperaturile medii depășesc 50°C în timpul verii. Totuși, temperatura medie la umbră scade semnificativ, potrivit ONG-ului „Străzi pentru Oameni”:
În lipsa unor măsuri pentru rezolvarea problemelor ce au dus la uscarea arborilor, replantarea nu este suficientă. Din cauza tasării pământului, arborii noi riscă să aibă aceeași soartă ca predecesorii lor, explică Diana Culescu, Președinta Asociației Peisagiștilor din România, pentru Buletin de București:
„La ora actuală, arborii nu mai au la dispoziție același volum de pământ viabil în care să-și crească rădăcinile. Prin urmare, nu au cum să se dezvolte. (…) Pentru a face o „Coroană verde pentru Bulevardul Elisabeta” trebuie ca, pe lângă a planta arbori, să fie realizate și fose de plantare pentru aceștia, astfel încât să se poată avea un control asupra resurselor pe care rădăcinile le au la dispoziție: care este volumul de sol, câtă apă reține substratul și așa mai departe. Fără un minim de 4 metri cubi de pământ viabil la nivelul rădăcinilor pentru fiecare exemplar nu putem discuta de reușita unei plantații de acest fel. Iar în unele țări se consideră chiar că minimul de volum de sol pentru rădăcini nu poate să fie sub 16 metri cubi pentru arborii din mediul urban.”
Pe lângă tasarea pământului, dispariția treptată a arborilor din Capitală este cauzată și de așa-numitele „toaletări”. Cu excepția unor cazuri foarte rare, de pildă în cazul ramurilor rupte în timpul furtunii, „ar trebui să nu intervii niciodată pe secțiuni mai mari de 5 cm în diametru. Orice este mai mare decât această dimensiune, se consideră, în general, tăiere agresivă”.
Îi tai toate resursele de hrană, îi deschizi niște porți uriașe pentru boli și dăunători și după zici „Ah, s-a uscat, trebuie să îl tăiem de tot”. Nu poate exista alt deznodământ, este extrem de previzibil că asta se va întâmpla.
Diana Culescu, Președinta Asociației Peisagiștilor din România, Doctor în Horticultură
Reporterii Buletin de București au întrebat-o pe Diana Culescu dacă tăierile agresive de pe Elisabeta au vreo legătură cu existența firelor de troleibuz. Experta explică cum arborii ar trebui dirijați peste patru metri și jumătate, astfel încât să poată trece și mașinile de pompieri. Prin anumite tăieri, hormonii din plantă pot fi inhibați, astfel încât să se oprească creșterea în zonele în care este necesar. Toaletările practicate în acest moment au rezultatul opus:
În momentul în care tai foarte agresiv, arborele, din ce resurse mai are, face foarte multe ramuri exact unde tu ai tăiat deja. De multe ori, aș zice, în zona respectivă crește până la de patru ori mai mult decât volumul tăiat.
Diana Culescu, Președinta Asociației Peisagiștilor din România, Doctor în Horticultură
Update (15.04.2024): Reporterii Buletin de București au solicitat un punct de vedere din partea ALPAB referitor la tăierile agresive ale arborilor din Capitală. Instituția a confirmat că aceste intervenții sunt dăunătoare arborilor, însă motivează practica prin intensificarea numărului de fenomene meteo din ultima perioadă:
„Pentru a nu afecta durata de viață a arborilor, este recomandat ca aceștia să nu fie tăiați într-un mod agresiv, însă anumite situații pot ajunge să impună acest aspect, prin fenomenele meteo prezente; astfel, în urma unor fenomene meteorologice de tipul vijeliilor, furtunilor, care și-au intensificat numărul în ultima perioadă în Municipiul Bucuresti și care pot afecta situația ramurilor de dimensiuni mari și medii, acestea trebuie îndepărtate, pentru a preveni crearea unor avarii serioase.”
Totodată, potrivit instituției, toaletarea arborilor de pe Bd. Elisabeta se face și pentru a nu afecta circulația mijloacelor de transport.
Continuare articol inițial:
Deși toate localitățile din România sunt obligate, prin lege, sa aibă un cadastru verde prin care primăriile să poată urmări evoluția arborilor de pe teritoriul lor, Capitala a rămas cu un program neactualizat de mai bine de zece ani. Anul trecut, Primăria Capitalei preconiza că Bucureștiul ar putea avea un Registru al Spaţiilor Verzi, până la finalul anului 2024, potrivit unui articol publicat de Ziarul Financiar.
Cum nu există o evidență clară a arborilor, nu poate exista o cifră oficială cu privire la copacii pe care Bucureștiul îi pierde anual. Totuși, dispariția arborilor se poate vedea cu ochiul liber, printr-o singură căutare pe Google Maps:
În plus, după replantare, arborii ar avea nevoie de îngrijiri speciale încă doi ani de la momentul plantării, însă aceste recomandări nu sunt respectate. Lipsa îngrijirilor, schimbările climatice și tăierile agresive cauzează moartea arborilor.
Soluția nu este replantarea, soluția este să recuperezi acești arbori, dar din păcate, tăindu-i atât de agresiv, nu prea mai ai cum să-i recuperezi.
Diana Culescu, Președintele Asociației Peisagiștilor din România, Doctor în Horticultură
Într-un interviu mai vechi pentru Buletin de București, Diana Culescu declara „Eu nu am văzut până acum niciun arbore căruia să i se fi tăiat jumătate din coroană şi care sa supraviețuiască, indiferent de specie, mai mult de cinci ani.”
Practica este des întâlnită la nivelul întregii țări, însă nici măcar nu ar exista în manualele de specialitate:„Toaletarea este o invenție a administrației publice din România. Nu există în cărțile de specialitate așa ceva.”
Licențiată în peisagistică în 2006, Diana Culescu și-a luat masterul în Dezvoltare Urbană Integrată în 2008 la Universitatea de Arhitectură din București iar, din 2015, este doctor în horticultură pe baza tezei “Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane”, susținută la Universitatea de Agronomie.
CITEŞTE ŞI:
Comments are closed.