În timp ce parcul de tramvaie al Capitalei așteaptă să fie înnoit cu cele 100 de mijloace de transport în comun contractate de la Astra Arad, la Uzina de Reparații „Ateliere Centrale” se implementează soluții pentru îmbunatăţirea tramvaielor existente. Generațiile de tramvaie V3A, cunoscute și sub denumirea de „Tramvaiele Articulate Bucureștene”, au intrat deja într-un proces de optimizare care presupune în primul rând reducerea costurilor de exploatare. Asta în timp ce Bucur LF, ultimul tramvai din familia celor produse în cartierul Obor al Capitalei, are șanse extrem de mici să mai intre în viitorul apropiat pe linia de producție.
Optimizarea tramvaielor din București presupune, înainte de toate, ca greutatea acestora să fie cât mai redusă. Pe lângă faptul că tabla tradițională folosită până în prezent este foarte grea, prețul acesteia s-a și scumpit în ultima perioadă. De aceea, întreaga caroserie va fi înlocuită cu un material special asemănător fibrei de sticlă. La acest aspect se adaugă și îmbunătățirea sistemului de tracțiune.
Am avut discuții inclusiv cu ministrul Mediului referitoare la atragerea pe o anumită axă de fonduri pentru modernizarea tramvaielor, în condițiile în care acestea pot beneficia, prin eficiența energetică, de niște fonduri pe mediu. Practic, prin modernizarea doar a echipamentului de tracțiune, consumul energetic scade cu circa 40%
A declarat Adrian Criț, directorul general al STB, în cadrul dezbaterii „Marele București – transport sustenabil”.
De asemenea, metodologia de accesarea a fondurilor europene în acest caz obligă și la modernizarea tramvaielor vechi.
Acest lucru prezintă avantaje majore pentru operatorul de transport, pentru că-i reduce costul de consum, și pentru călători, pentru că modernizarea prin echipamente de tracțiune se face pe un tramvai care e cu totul modernizat.
A adăugat Adrian Criț
Momentan, Capitala are doar patru tramvaie optimizate în acest sens iar proiectul a fost pus în așteptare.
Purtăm discuții. Probabil ați văzut în ultimul an trei tramvaie modernizate, chiar al patrulea a ieșit pe traseu zilele trecute.
A completat Adrian Criț
Tramvaiele BUCUR LF, o poveste veche din 2006
Pe lângă familia de tramvaie V3A, în 2006 a fost lansat proiectul BUCUR LF, care prevedea construcția unor tramvaie cu podeaua coborâtă pe 60% din lungimea vehiculului. Primul astfel de tramvai a fost pus în circulație abia trei ani mai târziu, în 2009, după ce a trecut de etapele de probe și omologare.
În 2010, era luată decizia de a produce în serie tramvaie BUCUR LF, iar până în 2016 au fost produse 15 astfel de tramvaie.
În 2019, municipalitatea a anunțat că se va relua producția de tramvaie la URAC, după ce în buget fusese prinsă suma de 134,1 milioane de lei pentru 18 vehicule. Mai mult, în același an, G4media a relatat că Societatea de Transport București a dat unei firme înființate cu câteva luni înainte peste 6,3 milioane de euro pentru a moderniza 11 tramvaie.
Producția Bucur LF stă pe loc de aproape 6 ani. Anul acesta era așteptat un tramvai BUCUR LF, care e în producție de mai bine de trei ani, în condițiile în care acum 10 ani erau produse patru tramvaie pe an. Lipsa banilor pare să fie principalul motiv pentru pentru care producția bate pasul pe loc.
E vorba de eficiență, e vorba de oportunitate. Ce pot să vă spun e că, în urmă cu zece ani, tramvaiul BUCUR LF avea un cost de producție de 800 de mii de euro. La preluarea mandatului am fost surprins, neplăcut, să aflu că prețul de producție ajunsese la peste un milion jumate de euro, în condițiile în care nu s-au adus modificări esențiale vizavi de ce era în urmă cu 10 ani. În urmă cu 10 ani, în cadrul Uzinei de Reparații se produceau circa patru tramvaie pe an. Patru tramvaie BUCUR LF. În momentul de față, avem un tramvai BUCUR LF care e în producție de trei ani, nefinalizat.
A declarat Adrian Criț, directorul general al STB, în cadrul dezbaterii „Marele București – transport sustenabil”
În prezent, cea mai la îndemână soluție este modernizarea cu ajutorul salariaților de la URAC, pe fonduri europene, a parcului rulant existent.
Foto: Ion Mateș
Cred că trebuie să intervenim și să facem tot ceea ce e posibil pentru a moderniza flota existentă și acolo unde e posibil să atragem fonduri europene pentru achiziția de material rulant nou, pentru că acel material rulant ne oferă și accesibilitate, ne oferă și condiții mai bune pentru călători, iar cu angajații pe care-i avem în cadrul uzinei putem moderniza, putem să avem podea parțial coborâtă, putem să creștem confortul călătorului prin montarea unui alt sistem de aer condiționat și de a întreține flota. Asta pe lângă cele 100 de tramvaie noi care or să vină începând cu anul viitor.
A adăugat Adrian Criț
Dezbaterea poate fi ascultată integral pe pagina de Facebook Buletin de București unde, pe 17 noiembrie, va putea fi văzută live și a cincea dezbatere din această serie cu tema „Zona metropolitană”:
Aceasta a fost a patra discuție din seria „Marele București”, o serie de șase dezbateri despre subiecte vulnerabile și de interes pentru București. Tema dezbaterii a fost „Transport sustenabil”. Dezbatera a fost moderată de Elena Calistru (Președinte, Funky Citizens) și Cătălin Doscaș (reporter, Buletin de București).
Marele București este un proiect elaborat cu sprijinul Băncii Mondiale, care oferă asistență tehnică Primăriei Municipiului București pentru elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (Strategia #Bucuresti2050). Detalii pe estibucuresti.org // www.fb.com/estibucuresti.org
Sursă cover: Cătălin Doscaș
Citește mai multe detalii aici:
