O echipă de specialiști, condusă de un cercetător în bioinginerie proaspăt întors din străinătate, a început să lucreze la o invenție care ar putea face din România prima țară din lume care introduce testarea pentru COVID-19 la domiciliu.
În inima luxosului cartier Pipera, înconjurată de imobile și cartiere private, clădirea Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie(IMT) a ajuns să pară ca nuca în perete.
Acum 30 de ani, imobilul facea parte din “fauna” unei platforme industriale care ocupa zeci de hectare în Nordul Bucureștiului.
Institutul, în fapt un satelit al Întreprinderii de Piese Radio și Semiconductori Băneasa – perla industriei comuniste, a reușit să supravietuiască devalizării și intereselor imobiliare din zonă.
Chiar dacă imobilul face notă discordantă cu opulența arhitecturală din jur, încă de la intrare îți dai seama că înăuntru timpul nu a stat în loc.
Câteva plachete cu neologisme precum “nanotehnologii” sau “nanofabricație” dar și referiri la Uniunea Europenă spun totul.
Pe lângă finanțări de la Bruxelles, Institutul a reușit să atragă și creiere care au emigrat din cauza anilor tulburi ai tranziției.
Este și cazul cercetătorului Ciprian Iliescu, doctor în tehnologie mecanică, care a condus mai bine de 15 ani proiecte de cercetare în domeniul bioingineriei și nanotehnologie în Singapore și fost profesor asociat la mai multe universități din Asia.
Pe lângă nenumărate studii și cercetări, el deține și brevete de invenție precum un biochip pentru sortarea probelor biologice sau microace activate sonic pentru administrarea transdermica a produselor farmaceutice.
Recent, parte din munca sa s-a coagulat într-un studiu publicat împreună cu mai mulți cercetători cu privire la detecția bolilor cu potențial pandemic și monitorizarea răspândirii infecțiilor cu ajutorul dispozitivelor de tip PCR(polymerase chain reaction/polimerizarea reacției în lanț) folosite acum în laboratoare de specialitate pentru diagnosticarea cu COVID-19.
Teste la purtător
Anii de cercetare în domeniul biomedical s-au transformat nu doar în studii și brevete ci și într-o idee care ar putea să pună Bucureștiul pe harta lumii în lupta cu COVID-19.
Argumentația sa a făcut ca Institutul pentru Microtehnologie să primească de la Ministerul Cercetării peste 700 de mii de euro pentru dezvoltarea în România unor teste pentru depistarea noului coronavirus.
“În primul rând proiectul înseamnă închegarea unui colectiv interdisciplinar format din specialiști în microtehnologie, în biologie și din medicină, care ar putea să răspundă rapid în cazul unor boli pandemice”, spune Ciprian Iliescu.
Pe lângă specialiștii români, cercetătorul a cooptat în echipă și profesori străini care predau la Harvard sau doctori de la instituții care fac cercetări în domeniul bolilor pandemice.
Proiectul se numește “Tehnici avansate și creșterea performanței în detecția precoce a virusului SARS-CoV2” și presupune cercetarea pentru patru tipuri de dispozitive de detectare.
Primul, și cel mai important, este cel pe bazat pe detecția cu ajutorul unei salivei. Practic, pe o hârtie specială saliva unui om infectat ar reacționa cu substanțele impregnate în doar cateva minute.
Costul estimat per test este de doar patru euro, însă cel mai mare avantaj îl reprezintă faptul că sistemul medical va putea fi degravat de analizele de laborator folosite la această oră pentru depistarea cazurilor de infectare cu COVID-19.
Celelalte teste cuprinse în proiectul de cercetare sunt bazate pe primul și folosesc genetica și alte tehnologii conexe.
“Putem fi prima țară din lume care introduce testarea la domiciliu iar activitatea în spitale, școli și instituții s-ar putea desfășură normal, în condiții de siguranță, în condițiile unei testării săptămânale. De asemenea, prin introducerea testării la punctele de frontieră se pot lua măsuri medicale imediate asupra persoanelor infectate”, continuă cercetătorul.
Proiectul de cercetare are o durată estimată de 18 luni. Deși pare mult, timpul este redus aproape la jumatate față de alte cercetări din domeniul biotehnologiei.
Cu toate acestea, prototipul testului bazat pe salivă ar putea să apară până la sfârșitul anului iar produsele finale ar urma să fie realizate printr-un start-up al Instutului pentru Microtehnologie.
“Dacă alții pot, noi de ce nu am putea?”, conchide cercetătorul Ciprian Iliescu.
Imagine/Montaj: Cătălin Doscaș
Editor: Oana Despa
Sursă cover: Cătălin Doscaș
