Re:Rise – Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic a cerut public, pe Facebook, ca președinții celor două camere ale Parlamentului să organizeze, în regim de urgență, o tabără de refugiați ucraineni în interiorul „Casei Poporului”. ONG-ul susține că se va implica cu voluntari pentru a ajuta la amenajarea clădirii pentru primirea refugiaților, dacă inițiativa este concretizată.
Unul dintre argumentele ONG-ului pentru care Palatul Parlamentului ar trebui să-și deschidă porțile refugiaților din Ucraina este că mulți dintre cei care au fugit de război sunt studenți sau angajați din alte state ale lumii care se întorc în țara natală de pe Aeroportul din Otopeni, motiv pentru care vor avea nevoie să fie cazați.
.Există din ce în ce mai mulți oameni care pleacă din Ucraina și care au nevoie de cazare temporară în București – majoritatea acestora sunt expați din Ucraina – studenți sau angajați – care doresc să se întoarcă în țările lor de origine și care au zboruri programate din București în următoarele zile sau săptămâni. Vom avea, de asemenea, din ce în ce mai mulți refugiați care vor trebui cazați până înspre finalul conflictului și care merită să beneficieze de condiții mai bune de cazare decât pot fi oferite în cadrul unei tabere de corturi de campanie, în special în contextul prognozelor meteo care nu se arată favorabile pentru următoarele zile.
Se arată în scrisoarea deschisă a Re:Rise – Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic
Palatul Parlamentului sau „Casa Poporului” este cea mai mare construcție din România și a treia cea mai mare clădire administrativă din lume. În total are 18 niveluri dintre care jumătate subterane și măsoară 270 m/240 m și 84 m înălțime și 92 sub pământ. Clădirea Palatului Parlamentului se află situată în partea centrală a Bucureștiului (sector 5), pe locul care astăzi se cheamă Dealul Arsenalului
Amintim că, pe 24 februarie, în jurul orei 04:00 AM, Vladimir Putin, președintele Rusiei, a anunțat că vor intra trupe în regiunea Donbas din Ucraina. La câteva minute distanță s-au auzit primele bombardamente în Kiev, Odessa și Harkiv. Mai multe aeroporturi din Vestul Ucrainei au fost lovite, printre care și unul aflat la 120 de km de Sighetul Marmației. De atunci au trecut cinci zile, timp în care constant au avut loc bombardamente și schimburi de focuri de arme în marile orașe din Ucraina. Situația din vecini se schimbă de la o oră la alta, iar în marile orașe sunt cozi interminabile de mașini care încearcă să iasă din țară.
Sursă Foto: Facebook/Re:Rise
