Foştii ofiţeri de Securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, acuzaţi că l-au torturat pe disidentul anticomunist Gheorghe Ursu, rămân cu decizia obţinută în iulie 2023, de achitare în dosarul judecat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). De această dată, Curtea de Apel Bucureşti a respins revizuirea deciziei de achitare, solicitare formulată de Parchetul General şi de Andrei şi Olga Ursu.
Decizia nu este definitivă, se mai poate face apel în zece zile. Totul a pornit încă de anul trecut. În iulie 2023, opinia publică a fost revoltată după decizia ÎCCJ de a-i achita pe cei doi ofiţeri de Securitate. La scurtă vreme, Parchetul General a depus o cerere de revizuire a deciziei, urmată de una similară, în noiembrie, a fiului disidentului, Andrei Ursu.
În vara lui 2023, magistraţii care i-au achitat pe cei doi ofiţeri acuzaţi de tortură îşi motivau hotărârea printr-o argumentaţie care a revoltat societatea civilă şi pe apropiaţii lui Gheorghe Ursu. Judecătorii au spus la acea vreme că Ursu „nu a fost un opozant al regimului comunist și nu s-a aflat în relații de adversitate cu organele de securitate ale statului, atât timp cât opiniile sale și dezacordul față de politica și conducerea de stat nu au fost făcute publice, nu a ajuns la cunoștința publicului larg pe vreo altă cale și nu au produs vreo consecință în realitatea exterioară (nu au fost de natură a propaga idei și concepții ostile ori de a instiga la acțiuni împotriva orânduirii socialiste)”.
Această argumentaţie a fost contracarată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) care spunea că „exonerarea de responsabilitate juridică a membrilor aparatului de securitate direct și indirect implicați în asasinarea disidentului Gheorghe Ursu lovește în fundamentele morale ale societății”, după cum Buletin de Bucureşti a scris aici.
Hotnews a scris, de asemenea, pe acest subiect şi aduce aminte de dovezile scoase prezentate de Andrei Ursu, fiul disidentului mort în închisoare.
„Parchetul General a primit de la CNSAS documente care arată planurile de acţiune ale Securităţii – Direcţia a 6-a cercetări penale, din care făceau parte cei doi torţionari – în care este descrisă cu lux de amănunte această doctrină a lui Ceauşescu şi a Securităţii de a-i încadra pe disidenţi, pe opozanţii regimului Ceauşescu, ca hoţi, borfaşi, ca să nu avem probleme la organizaţiile internaţionale privind drepturile omului”, a declarat Andrei Ursu în momentul depunerii solicitării de revizuire.
„Am depus astfel de noi documente care însumează 50GB pe un memory stick: audio, video şi mărturii olografe de la CNSAS care dovedesc represiunea Securităţii împotriva poporului român”, declara, la acea vreme, Andrei Ursu.
Cum a luptat Gh. Ursu împotriva regimului criminal
Gheorghe Ursu este unul dintre cei mai cunoscuţi disdenţi anticomunişti din România. La patru luni de la dezastrul din 4 martie 1977, fostul dictator Nicolae Ceaușescu, oprește toate lucrările de consolidare. Printre cei care au asistat la discuții a fost și inginerul Ursu. Este însă singurul care denunță ordinul lui Ceaușescu, printr-o scrisoare care va fi fost citită la Europa Liberă. Gestul îi aduce moartea, fiind torturat și ucis de aparatul opresiv al regimului. A murit pe 17 noiembrie 1985, la Jilava, în urma bătăilor încasate de la torţionari, dar şi de la alţi deţinuţi.
CITEŞTE ŞI:
