Spitalul de Urgență Sf. Ioan – doar 32% din angajați au fost imunizați. Situația nu e cu mult mai bună nici în alte unități sanitare din Capitală

1569 de cadre medicale din cele 2333 care lucrează în Spitalul de Urgență Sf. Ioan NU S-AU IMUNIZAT. Informația apare într-o statistică a Federației Solidaritatea Sanitară, întocmită pe baza datelor primite, oficial, de la unitățile medicale, conform declarației președintelui FSS, prof. univ. dr. Viorel Rotilă. La fel de prost stau la capitolul imunizarea personalului și alte spitale bucureștene, dintre cele care au răspuns la solicitarea federației, cu procente în jur de 50%. Cele mai multe unități sanitare au refuzat însă să comunice cifrele oficiale.

Statisticile vaccinării în spitale, în datele Federației Solidaritatea Sanitară

Federația Solidaritatea Sanitară a construit o platformă proprie, unde publică statistici strict legate de pandemia Covid – număr de cazuri în rândul personalului medical, decese, vaccinări. Unele dintre informații provin dintr-un sondaj ale cărui rezultate sunt, deasemenea, publice pe platformă. Altele sunt însă informații oficiale, primite de la unitățile sanitare la solicitarea federației, așa cum a confirmat, pentru Buletin de București, președintele FSS, prof. univ. dr. Viorel Rotilă.

O astfel de serie de date este și cea referitoare la vaccinarea personalului în unitățile sanitare din toată țara. Nu toate spitalele au răspuns însă la această solicitare, așa că informațiile sunt doar parțiale, și corespund datei de 11 mai 2021.

La nivel național, au fost prelucrate informații de la 134 de unități medicale publice, ceea ce înseamnă aproximativ 34% din totalul sectorului public Sănătate, așa cum menționează cei de la Solidaritatea.

Concluzia – 51,28% este ponderea salariaților vaccinați din sectorul public de sănătate, în cele 134 de unități sanitare care au trimis date.

Date oficiale, de la doar 9 spitale din Capitală

La solicitatea FSS au răspuns doar 9 spitale din București, iar datele transmise arată diferențe mari între spitale, în ceea ce privește atitudinea față de vaccinare. Dacă la Institutul Parhon mai mult de trei sferturi din personal este imunizat deja, la Spitalul de urgență Sf. Ioan situația e inversă – doar 32.75% din personal s-a vaccinat. Nici la Spitalul Grigore Alexandrescu situația nu e mai bună, doar 40.32% din salariați sunt imunizați.

Diferențele din cifrele oficiale

Pe 14 aprilie, pe pagina de Facebook Ro-Vaccinare, o postare a stârnit controverese aprinse. Autoritățile anunțau numărul de cadre medicale care s-au îmbolnăvit de COVID după începerea campaniei de vaccinare. Ideea postării era să demonstreze că puțini dintre cei vaccinați s-au mai îmbolnăvit dar a avut, mai degrabă, un efect invers.

Comentariile la postarea respectivă vorbeau despre reticența personalului sanitar la procesul de imunizare, și de cifrele exagerate prezentate de autorități.

✅ În perioada 1.01-11.04.2021 au fost raportate 2.481 de cazuri confirmate la personalul sanitar. Dintre aceștia:

• 81.3% nu primiseră încă nicio doză de vaccin;
• 11.7% au fost confirmați în primele 20 de zile după prima doză de vaccin;
• 0.5% au fost confirmați la mai mult de 20 de zile după prima doză de vaccin;
• 1.8% au fost confirmați în primele 20 de zile după a doua doză de vaccin;
• 4.6% au fost confirmați la mai mult de 20 de zile după a doua doza de vaccin. În concluzie, aceste date certifică importanța și necesitatea vaccinării pentru prevenirea maladiei COVID-19. – sursa Ro-Vaccinare

La solicitarea Buletin de București, INSP a comunicat că, la nivel național, totalul personalului medico-sanitar și auxiliar este de 364.023, din care, până la 30.04.2021 se vaccinaseră 293.760 de persoane, adică aproape 81%.

Doar că, în statistica oficială personalul medico-sanitar și auxiliar, înseamnă mult mai mult decât angajații din spitale. Categoriile cuprinse în acest indicator sunt cele definite în Strategia Națională de Vaccinare, etapa 1.

• Personalul din spitale și unități ambulatorii, respectivpersonalul medico-sanitar, personalul auxiliar, personal administrativ, securitate și pază și alte categorii;
• Personalul din sistemul de medicină de urgență: ambulanță, SMURD, IGSU, IJSU, camere de gardă, CPU, UPU;
• Personalul din medicina primară – din rețeaua de medicină de familie, medicină școlară și asistență medicală comunitară;
• Personalul din laboratoare, farmacii și alți lucrători din domeniul sănătății;
• Personalul din serviciile stomatologice;
• Medici rezidenți, elevi și studenți cu profil medical;
• Paramedici și alți voluntari care își desfășoară activitatea în unități sanitare;
• Personalul de îngrijire care își desfășoară activitatea în centrele rezidențiale și medico-sociale;
• Personalul care acordă îngrijiri medicale și sociale la domiciliu;
• Personalul din serviciile de sănătate publică și anume din Institutul Național de Sănătate Publică, Direcțiile de Sănătate Publică;
• Personalul din unitățile sanitare ale ministerelor cu rețea sanitară proprie;
• Personalul din centrele de dializă și transfuzii;
• Personalul implicat în derularea campaniilor de vaccinare.

INSP a confirmat pentru Buletin de București că nu are alte statistici legate de vaccinarea angajaților de sănătate, în afara celor făcute în funcție de categoriile definite în strategia de sănătate.

De ce nu se vaccinează personalul din spitale?

Etapa 1 de vaccinare a început, în România, în decembrie 2020. Personalul angajat în unitățile sanitare a avut prioritatea la imunizare timp de aproape 3 luni. De mai bine de 2 săptămâni, imunizarea doar cu buletinul e accesibilă peste tot în țară. Și cu toate acestea datele prezentate de FSS arată mai degrabă reticența salariaților din Sănătate la imunizare.

Într-un studiul realizat de federație pe baza datelor adunate din întreaga țară, există informații care pot sugera motivele pentru care ar refuza serul anti- Covid. Cel mai important e legat de neîncrederea în eficiența vaccinurilor existente. Conform sondajului, majoritatea lucrătorilor nevaccinați (55%) consideră că vaccinurile nu reduc riscul de a face boala COVID-19.

Și tot pe baza informațiilor culese prin sondaj, autorii studiului au întocmit și

PROFILUL PERSOANELOR CARE NU SUNT VACCINATE
• Au o pondere mai mare a colegilor care nu sunt vaccinați (decât în cazul persoanelor vaccinate). Poate fi luat în considerare un efect de imitare a strategiei de raportare la vaccin/COVID-19.
• Ponderea lucrătorilor din mediu rural este cu cca. 14 puncte procentuale mai mare decât în cazul celor din mediul urban.
• Ponderea lucrătorilor care au decis să nu se vaccineze este invers proporțională cu numărul copiilor aflați în întreținere.
• Ponderea medicilor nevaccinați este de peste două ori mai mică decât cea a asistentelor medicale, diferența fiind de cca. 14 puncte procentuale.
• Persoanele nevaccinate de gen masculin au o ponderea mai mare.
• Lucrătorii din mediul privat, comparativ cu cei din mediul public, au un procent cu cca. 10 puncte procentuale mai mare pentru cei deciși să nu se vaccineze.
• Decizia de a nu se vaccina are cea mai mare pondere în rândul altor categorii de personal, urmate de personalul auxiliar.
• În general ponderea lucrătorilor nevaccinați este invers proporțională cu nivelul de specializare al spitalului, cele mai bine situate fiind spitalele universitare.