Spitalele bucureștene, din linia 1 a luptei anti Covid, subfinanțate cronic | În ultimii 4 ani, nici 5% din venituri nu au ajuns în investiții

Primele spitale bucureștene intrate în lupta anti Covid au fost Matei Balș, Marius Nasta și Victor Babeș, toate trei unități sanitare de tradiție, cu experiență în tratarea bolilor infecțioase, cu cadre medicale specializate. Doar că testul de anduranță început în luna martie, a găsit aceste spitalele după ani de subfinanțare în echipamente, cu organigramele incomplete și cu mari probleme de infrastructură medicală, fără circuite funcționale. Au urmat luni de investiții pe repede înainte, cu bani de la buget sau din donații, în care s-a încercat rezolvarea unor probleme ce trenau de ani. Doar o gură de oxigen într-un sistem care respiră greu și care trebuie, el însuși, să dea aer oamenilor ca să trăiască. La 9 luni de la debutul pandemiei, limitele au fost atinse și depășite, se tratează oameni pe holuri și numărătoarea paturilor libere și a resurselor se face în fiecare moment.

SPITALUL VICTOR BABEȘ – 0 lei în echipamente medicale în 2017, 2018 și 2019

Spitalul de Boli Infecțioase și Tropicale „Victor Babeș” are, în acest moment, cele mai multe paturi din țară, dedicate exclusiv bolnavilor COVID – aproape 550, din care 100 amenjate într-un spital modular. Se lucrează ca pe front, fără nicio clipă de răgaz.

Spitalul Victor Babes este în administrarea Primăriei București, și conform datelor furnizate de ASSMB, la solicitarea Buletin de București, în 2017, 2018, 2019 nu s-a investit NIMIC în echipamente medicale.

În curtea spitalului Victor Babeș au început, anul trecut, lucrările de construire la un nou Ambulatoriu. Responsabilă de execuția proiectului este Compania Municipală Consolidări.

În martie 2019 a început demolarea clădirilor vechi, iar în vară construcția celor noi. Termenul de finalizare era sfărșitul anului trecut.

În august 2019, fostul primar general al Capitalei, Gabriela Firea, vizita șantierul noului Ambulatoriu și anunța pe pagina sa de Facebook că totul e în grafic, clădirea va fi gata până la sfârșitul anului.

Conform unui comunicat ASSMB, la solicitarea Buletin de București, termenul inițial de finalizare, decembrie 2019 nu a putut fi respectat

“atât din cauza condițiilor meteo nefavorabile, cât și a unor instalații subterane inexistente în planurile inițiale și descoperite pe parcurs. Un alt motiv al nefinalizării lucrărilor, esențial, de altfel, a fost acela că pe parcursul anului 2020, bugetul Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București a fost canalizat către achiziționarea echipamentelor și a materialelor de protecție împotriva Covid-19, echipamente și materiale care au fost livrate către cele 19 spitale pe care le are în administrare și către cabinetele din Rețeaua de Medicină Școlară aflate în subordine.”.

Termenul actual de finalizare a lucrărilor este de 30.06.2021, cu condiția alocării de fonduri bugetare suficiente pe parcursul anului 2021.

UPDATE

Între cifrele puse la dispoziție de ASSMB, la solicitarea Buletin de București, privind investițiile făcute la Spitalul Victor Babeș și datele publice de pe site-ul Ministerului Sănătății există însă diferențe.

Astfel, pe pagina MS, în anul 2019, la capitolul Investiții apar 3,7 milioane de lei iar in comunicatul ASSMB, 8,2 milioane.

INSTITUTUL MATEI BALȘ – singura construcție nouă în 4 ani, un lift

„Cam asa arata holurile spitalului Matei Bals cu bolnavi de Covid, este inspaimantator , nu mai au pe unde sa ii aseze, pacientii stau pe scaune la oxigen , sunt internati pe paturi de campanie . Terapia intensiva s-a mutat pe holuri. Nici nu vreau sa va spun ce munca duc medicii ,de dimineata nu i-am vazut sa bea un pahar de apa. Oameni buni trebuie sa intelegem ca sistemul sanitar nu mai are cum sa faca fata , cat de curand intra in colaps , daca nu e deja”, scria pe 24 noiembrie Constantin Vasile Ifteme, pe Facebook.

Fotografiile postate au devenit virale și au fost tema de discuții zile întregi la mai toate televiziunile din țară, în presă și pe platformele sociale.

Cum s-a ajuns aici? O explicație este că în ultimii 4 ani, între 0,5 și 4,88% din veniturile institutului Matei Bals au fost folosite pentru investiții.

Institutul National de Boli Infectioase prof. dr. Matei Bals se află sub administrarea directă a Ministerului Sănătății. Din păcate, pe pagina de internet a instituției nu există date privind investițiile, așa că am folosit datele de pe pagina Ministerului Sănătății și din SEAP.

Din totalul de aproape 28 de milioane de lei alocați pentru investiții între 2017-2020, 17,7 milioane au fost folosite pentru achiziționarea de aparatură.

Pentru lucrări de reparații generale și renovări s-au cheltuit, în 4 ani, 474.665 de mii de lei, pentru intretinerea instalatiilor 545.000 de lei, iar singura construcție de la zero a fost un lift exterior, care a costat 252.000 de lei.

În 2019, Spitalul a plătit 42.000 de lei pentru întocmirea documentației necesate obținerii Avizului ISU, care însă nu apare în lista publică de pe pagina ISU București.

În 2018, Guvernul Dăncilă decide construirea, în parteneriat public-privat, în curtea spitalului a unei clinici multifuncționale. 260.000 de lei au fost cheltuiți pe studii de fezabilitate și documentații tehnice. Guvernul Orban a a anulat însă, la începutul lui 2020, toate parteneriatele public-privat și a promis preluarea proiectelor în derulare, între care si clinica de la Matei Balș, cu bani de la buget.

INSTITUTUL MARIUS NASTA – în 4 ani, reparații de 100.000 de euro

”Dacă am avea locuri în Terapie intensivă, numărul pacienţilor din terapie intensivă ar fi mult mai mare. Avem 60 de pacienţi cu forme sever în secţie, din care o parte, o mare parte, ar putea să beneficieze de asistenţă în Terapie Intensivă, unde nivelul de evaluare şi de suport este net diferit. În acest moment ne descurcăm cu ce avem şi încercăm să facem tot ce putem pentru pacienţii noştri. Nu înseamnă că nu primesc tratament, toţi sunt îngrijiţi, dar cu siguranţă lucrurile ar sta altfel dacă am avea mai multe paturi în Terapie Internsivă”, a declarat săptămâna trecută, la DIGI24, directorul Spitalului Marius Nasta, Beatrice Mahler.

În 2019, la Marius Nasta, 13 din 17 pacienți infectați intra-spitalicesc cu acinetobacter au murit. Medicii au strigat atunci după ajutor, au cerut investiții, modernizare. Strigătul lor a rămas mut, iar ei au intrat în lupta anti Covid cu.. un bloc alimentar nou.

Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta este în subordinea Ministerului Sănătății și este finațat integral din venituri proprii.

Si la Marius Nasta, în lucrările de reparații și renovare s-a investit foarte puțin în ultimii 4 ani, aproape aceeași sumă ca la Matei Balș – 471.846 de lei. La fel și în cazul aparaturii, 17 milioane de lei, în 4 ani.

A fost însă reabilitat complet blocul alimentar, în 2019, cu 1,7 milioane de lei, și s-a construit o hală metalică de 558.000 de lei. În lista de achiziții, nu au apar însă deloc servicii de întreținere a sistemelor antiincediu.

Pe 1 iulie 2020, Spitalul Marius Nasta a pierdut 140 de paturi, jumătate destinate pacientului cu afecţiuni pneumologice şi jumătate pacientului cu tuberculoză, după închiderea secției Zerlendi. Clădirea, veche de peste 130 de ani, devenise improprie desfășurării activității medicale.

“Situaţia închiderii secţiei Zerlendi s-a discutat ieri (…) cu domnul ministru al Sănătăţii, Nelu Tătaru, care ne-a precizat că se va implica în găsirea de soluţii pentru rezolvarea acestei situaţii şi că problematica pacientului cu afecţiuni respiratorii va fi prioritară pentru Ministerului Sănătăţii, mai ales în contextul pandemiei de COVID care lasă sechele asupra funcţiei pulmonare, iar aceşti pacienţi vor avea nevoie de reevaluare pneumologică”, a declarat Beatrice Mahler, managerul Spitalului Marius Nasta, la închiderea secției.

În noiembrie, în curtea spitalului Marius Nasta a fost montat un TIR, în care funcționeaza 12 paturi de ATI.

sursa FOTO Facebook Constantin Vasile Ifteme