Rețeaua de termoficare a Capitalei, deși ciuruită din cauza lipsei de investiții, este la bază cel mai eficient sistem de încălzire. Pe lângă faptul ca agentul termic este produs în regim de cogenerare, adică se obține și energie electrică în același timp, costurile pot fi scăzute pentru populație, chiar și fără subvenție, în condițiile unor investiții constante. Doar că acestea au lipsit în ultimii 30 de ani astfel că, în prezent, calculele arată că sunt necesare 1,5 miliarde de euro reabilitării atât a CET-urilor, cât și a rețelei de conducte.
Până în prezent, Bucureștiul a atras zero fonduri europene pentru reabilitarea sistemului de termoficare. Deși un contract de 200 de milioane de euro pentru reabilitarea a 210 kilometri din rețeaua principală de termoficare a fost semnat anul trecut în noiembrie, licitațiile încă nu au fost duse la bun sfârșit.
“Pentru a putea accesa și depune proiecte europene trebuie să avem o companie sănătoasă, stabilă, integrată. Deși legea serviciilor publice și legea termoficării prevăd că sistemul să fie unul integrat, iată că, în 15 ani, din cauza luptelor politice și a problemelor birocratice, sistemul se află încă separat iar energia între cele două companii se consumă pentru perceperi de penalități, datorii, litigii. Pentru a putea veni cu soluții inteligente, pentru a putea folosi mediul academic, este nevoie de această viziune integrată. Finanțările vin pentru proiecte scrise cum trebuie, care stau în picioare din punct de vedere al logicii și regulilor de finanțare”, a declarat noul director al Termoenergetica, Claudiu Crețu, în cadrul celei de-a doua dezbateri “Marele București”.
Unul dintre motivele principale pentru care sistemul de termoficare al Capitalei a ajuns in pragul colapsului a fost decizia din anii ‘90 a autorităților de a separa producția de distribuție.
„Atât timp cât noi amestecăm «Radet este de vină, ba nu, ELCEN este de vină», insolvențe, faliment, cetățenii nu mai înțeleg și atunci fiecare își caută drumul. Acest sistem de termoficare este ca autostrada dintre București și Constanța, doar că e o autostrada cu găuri. Ce facem când autostrada este găurită? Fiecare o ia pe câmp să-și găsească drumul să ajungă la mare sau soluția e să reparăm sau să modernizăm acea autostrada?”, mai spune Crețu.
Un alt aspect care ține de situația în care se afla sistemul de termoficare este lipsa unor politici ale autorităților locale privind descurajarea sistemelor de încălzit individuale.
“Primarii de sector dau autorizație de construire a blocurilor cu sisteme de încălzire așa cum vor. Într-adevăr, poate nu la toate s-ar fi pretat la timpul respectiv sistemul centralizat, dar ce e clar e că un condominium, un bloc, ar fi trebuit să aibă o centrală de bloc. Nu mai spun de ideea de a avea o centrală de cvartal. De ce? Pentru că dezvoltatorul a vrut să scape de responsabilități. Pentru că o centrală de bloc trebuie administrată. Ne uităm la trendul European și ne dăm seama că suntem în ultima secundă, nu ultimul minut”, a mai spus directorul Termoenergetica.
Acesta a fost a doua discuție din seria „Marele București”, o serie de șase dezbateri despre subiecte vulnerabile și de interes pentru București. Pe 15 octombrie discutăm cu autoritățile și experții despre clădirile în paragină ale Bucureștiului.
Acest material face parte din seria „Marele București”, un proiect special, elaborat cu sprijinul Băncii Mondiale, care oferă asistență tehnică Primăriei Municipiului București pentru elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (Strategia #Bucuresti2050). Detalii pe EstiBucurești.org sau pe Facebook.
FOTO: Inquam Photos/Octav Ganea
CITEȘTE ȘI
Criza apei calde | ELCEN ia cu împrumut țeavă de la Termoenergetica, după dezastrul de la CET Sud
Dezastru la CET SUD: termocentrala, oprită complet după ce mai multe echipamente au fost inundate
Poluare controlată. ELCEN a pornit instalațiile pe păcură de la C.E.T. Progresu