În mai puțin de o săptămâna în Capitală au avut loc două accidente în care au fost implicate tramvaie: unul în zona Eroii Revoluției și unul în zona Diham. Buletin de București a descoperit că acestea au la baza probleme de siguranță a circulației grave, dar și că, în ultimii ani, bugetul STB pentru “lucrări de infrastructură absolut necesare” a fost mai mic decât cel pentru softuri pentru protecția datelor cu caracter personal și telecomunitații.
Două tramvaie s-au ciocnit frontal, miercuri, în zona Eroii Revoluției din Capitală. Bilanțul – șapte persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale.
„Ar fi vorba despre o problemă cu schimbarea macazului, nu știm foarte sigur, se efectuează cercetarea la fața locului” a explicat la Digi24, purtătorul de cuvânt al Poliției Rutiere, Claudiu Costea, la scurt timp.
Incidentul a fost filmat de o cameră de bord montată pe unul dintre tramvaie.
Trei zile mai târziu, încă un tramvai sare de pe șine.
Accidentul are loc la intersecția dintre Bulevardul Basarabia cu Bulevardul Chișinău iar de această dată este implicată și o mașină. Din fericire, nicio persoană nu a fost rănită.
“Deja vorbim despre două deraieri într-o singura lună. Nu avem deloc o mentenanță corespunzătoare. Infrastructura nouă a început să se deterioreze destul de rapid în ultimii ani din cauza întreținerii deficitare. E vorba de planuri de investiții până la urmă”, explică, pentru Buletin de București, Alexandru Tufan de la Asociația “Metrou Ușor” – unul dintre cele mai importante ONG-uri care monitorizeaza problemele de infrastructură și transport la nivel național.
Un macaz numit Dorință
Cele două incidente din ultima săptămâna se înscriu într-un șir lung de accidente cauzate de infrastructura neîntreținută. Iar aici nu este vorba despre simple linii ferate ci și despre dispozitivele care ar trebui să schimbe automat direcția de mers a tramvaielor în intersecții, adică așa-numitele macazuri.
“Macazurile sunt bune, au fost cumpărate în 2007 de la companii de top. Macazurile electromecanice, cu acționare comandată din cabină, când se defectează, rămân așa, iar vatmanii sunt nevoiți să iasă uneori până în mijlocul intersecției pentru a schimba direcția de mers cu ranga. Pe lângă faptul că aceștia sunt expuși pericolului, vorbim despre scăderea vitezei medii comerciale și a creșterii duratei totale a unui tur. ”, mai spune Tufan.
Cel mai elocvent exemplu în acest sens este cel al intersecției străzii Mihail Sebastian cu Calea Rahovei.
Aici, după un accident din 2012, infrastructura din zonă a rămas și la această oră pe modul “manual”.
Atunci, 18 persoane au ajuns la spital după ce macazul automat s-a schimbat sub tramvai, iar ultimul vagon s-a izbit de tramvaiul care circula din sens opus.
Investiții critice gripate, GDPR-ul sfânt
Faptul că macazurile electromecanice, în lipsa unei întrețineri corescpunzătoare, mai mult încurcă decât ajută, este confirmat și de deraierile multiple din intersecțiile “modernizate” ale liniei 21 care leagă Piața Sfântul Gherghe de Pasajul Colentina, mai spun reprezentanții Asociației “Metrou Ușor”.
Iar situația din teren este strâns legată cu cea din bugetele aprobate ale Societății de Transport București.
Buletin de București a descoperit că în anul 2019, la capitolul “reparații autovehicule și lucrări infrastructură absolut necesare a fi realizate” municipalitatea a alocat 309.951 de euro.
Totul în timp ce pentru o serie de componente software necesare să alinieze infrastructura informatică a companiei cu reglementarile GDPR, STB a scos din buget peste 430 de mii de euro.
Mai mult, “factura” din 2019 pentru servicii poștale, telefonie fixa, transmisie voce si date a fost de peste 200 de mii de euro.
Cu alte cuvinte, bugetul STB de anul trecut a prevăzut de două ori mai mulți bani pentru protecție juridică și comunicațiile companiei decât pentru siguranța circulației tramvaielor din București.
“Prin astfel de incidente tramvaiul atrage antipatia tuturor. Dacă în Occident este privit ca soluția salvatoare, cu o viteză, capacitate și eficiență net superioară și la costuri mult reduse față de un metrou sau un tren suburban, la București cetățenii îl asemuie cu zgomot, vibrații, lentoare și condiții improprii de transport”, mai spun reprezentații Asociației “Metrou Ușor”.
Cum STB nu a publicat nici la această oră bugetul pe 2020, Buletin de București a înaintat o solicitare scrisă în acest sens pentru a vedea care este volumul investițiilor în infrastructura tramvaielor în acest an.
De asemenea, redacția a înaintat o solicitare de presă și Primăriei Municipiului București cu privire la planurile de modernizare pe anul 2021. Vom publica ambele răspunsuri deîndată ce le vom primi.
Editor: Oana Despa
