UPDATE/// La câteva minute după publicarea investigației și la câteva ore de la întrebările transmise de reporterii Buletin de București lui Sebastian Burduja, echipa de campanie a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook:
`Observ de câteva zile, împreună cu echipa mea, noua tactică practicată de susținătorii lui Nicușor Dan: „Cum să îi sabotăm pe contracandați, să pară că își cumpără susținere în online”.Pe scurt, o adunătură de troli care pune comentarii pozitive la postările mele pe rețelele sociale. Conturi false sau nu. Nici nu mă interesează. Măcar ascundeți-vă fotografiile de cover, să nu vadă lumea de unde veniți.per că nu v-ați și apucat să cumpărați și conturi false din prin Rusia sau mai știu eu de unde, ca să faceți rău. Dacă tot aveți un ban, nu îl irosiți. Și așa vă costă cam mult campania, după cum am văzut și eu și tot Bucureștiul.`
- „Sebastian, și tu trebuie să te odihnești, altfel te vei epuiza”, îi scrie în comentarii o anume Alexandra Ghica lui Sebastian Burduja. Doar că cea care îi poartă de grijă candidatului la Primăria București nu este un votant, ci o persoană din spatele unuia dintre cele aproape o sută de conturi false din mediul on-line, descoperite de Buletin de București, care îl laudă pe candidatul PNL la Primăria Generală pe rețelele sociale.
- În acest caz, poza ei apare și la o rusoaică care face conținut pentru adulți pe diverse platforme online. Aproape jumătate dintre conturile false au poze furate de pe internet, care apar și la profilele unor fete din Rusia sau Ucraina. Celelalte sunt imagini generate cu programe automate de inteligență artificială.
- Buletin de București a mai descoperit că armata de troli care îl susține pe candidatul PNL activează, în total, pe patru rețele sociale: Facebook, Instagram, Youtube și TikTok.
- Potrivit Ghidului de prevenire și combatere a acțiunilor de dezinformare a alegătorilor publicat de Autoritatea Electorală Permanentă anul acesta, „păienjenișul” de conturi false care îl promovează pe Burduja pe rețelele sociale se încadrează la categoria de „Operațiune de dezinformare”.
- Sebastian Burduja a fost contactat de Buletin de București, însă până la momentul publicării nu a răspuns întrebărilor reporterilor.
„Ferma” de pe Facebook
Din momentul în care Sebastian Burduja a început să poarte tricoul turcoaz „de campanie”, postările lui de Facebook s-au umplut de comentariii de la femei tinere:
„Esti genial, asteptam cu nerabdare sa impliniti planurile.”;
„Cred că este cel mai bun candidat pe care l-am văzut vreodată”;
„Avem nevoie de cineva cu o minte deschisă ca a Dvs., care nu se teme să spună adevărul”.
Buletin de București a descoperit că niciunul dintre conturile care au lansat aceste comentarii nu este adevărat. Într-o documentare care s-a desfășurat pe perioada câtorva zile, reporterii BdB au descoperit 41 de profile de Facebook care îl promovează pe Burduja.
Toate au fost create după un tipar cu trei ingrediente: imagini cu femei tinere și frumoase, conturi recente(fără prieteni, cu cel mult două poze) și like-uri din țări străine.
„Resursa” matrimonială
Așadar, cele 41 de conturi false au la poza de profil femei tinere și atrăgătoare. Mai mult de jumătate dintre imaginile verificate de Buletin de București se regăsesc și la alte conturi din Rusia sau Ucraina. Unele sunt luate direct de pe platforme de matrimoniale. Altele apar în dreptul unor site-uri pentru adulți.
Lyudmila și „Domnul Sebastian”
Toate conturile care îl sprijină pe candidatul PNL, cu excepția a două (care sunt și mai recente), au apărut pe Facebook în 2021. Acestea nici măcar nu încearcă să dea impresia unui cont obișnuit, pentru că nu au prieteni, au cel mult o postare și maxim două poze. Pe unele dintre imagini apar chiar inscripționări în alfabetul chirilic.
Un cont care iese în evidență este Irina Cebotari care, folosindu-se de o poză care apare și pe profilul unei rusoaice pe nume Lyudmila, îi spune „domnului Sebastian” că are susținerea ei, să meargă înainte și să nu se uite înapoi. Irina are o singură postare pe pagina ei, un video cu marea. Are 101 aprecieri, toate de la pagini cu nume vietnameze care au zero activitate.
În 2021, în spațiul public s-a rostogolit informația că pe pagina de facebook a lui Florin Cîțu, la momentul respectiv premierul României din partea PNL, existau sute de like-uri de la pagini cu nume vietnameze sau ruse.
Obținerea de like-uri contra cost este un fenomen deja cunoscut peste tot în lume care se întâmplă de o perioadă lungă de timp. Facebook a promis de mai bine de zece ani că va rezolva această problemă, însă like-urile false încă nu au dispărut de pe platformă și sunt ușor accesibile oricui are o conexiune la internet.
Susținerea din Ucraina
Spre deosebire de Irina Cebotari, ceilalți troli au like-uri de la oameni din Ucraina, diverși cetățeni din mai multe zone a țării de peste graniță. Numele aprecierilor e mic, între două și 20 like-uri. Însă acest element comun neobișnuit e încă un indiciu că în spatele admiratoarelor lui Burduja ar fi, de fapt, o rețea coordonată de troli și nu conturi individuale fără nicio legătură între ele.
Burduja, „spaima” dezinformării
Recent, pe 14 mai, Sebastian Burduja răspundea unui comentariu negativ de pe pagina lui cu: „esti doar un troll cu 4 prieteni. Atat pot unii, sa atace pe punctajul de partid de la Nicusor Dan-Gabriela Firea. Doi fosti. Amandoi se tem. Da, vin peste voi”. Apoi a spus: „nu discut cu trolii”.
În realitate, însă, candidatul PNL vorbește cu trolii, dar doar cu cei care îl laudă. Atunci când o admiratoare falsă l-a rugat să nu devină ca „Nikushor Dan” și să nu mintă, el i-a zis că „Nu mă schimb pentru nimeni și nimic pe lume”.
Totodată, candidatul PNL la Primăria Generală susține activitatea trolilor care îi comentează pe pagină.
„Este aproape imposibil ca cel puțin cei care se ocupă de comunicarea în social media a candidatului să fie străini de aceste aspecte, mai ales când mesajele sau like-urile au un scop pozitiv”, a explicat pentru Buletin de București, Bogdan Manolea, directorul executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet(ApTI).
De-a lungul timpului, Sebastian Burduja s-a poziționat clar împotriva dezinformării. De exemplu, în 2023, atunci când era ministrul Digitalizării, el a declarat pentru Digi24 că „dezinformările și propaganda sunt instrumente ale noului război hibrid”.
În acest context, directorul executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet spune că „politicienii care fac astfel de acțiuni dovedesc că sunt parte a problemei dezinformării online. Deci ar trebui să refuzăm să primim lecții și soluții de la cei care contribuie la problemă”.
Tot anul trecut, Sebastian Burduja a participat la Forumul Global al Tehnologiei. Acolo, potivit unei postări pe pagina sa, „a vorbit răspicat despre importanța noilor tehnologii, necesitatea unui efort comun de combatere a campaniilor de dezinformare orchestrate dinspre Est și despre importanța inteligenței artificiale pentru consolidarea democrației”.
Într-adevăr, inteligența artificială poate fi un instrument benefic, dar poate fi și o unealtă a propagandei, aflăm dacă părăsim Facebook-ul lui Sebastian Burduja. Un exemplu sunt zecile de conturi care îl promovează pe candidatul PNL pe Youtube, Instagram și TikTok.
Conturile false de pe Youtube, Instagram și TikTok
Acum două săptămâni, pe 29 aprilie, Sebastian Burduja a început să posteze pe canalul lui de Youtube un „Jurnal de candidat”. Până acum s-au adunat 12 episoade care au între 200 și 35 de mii de vizualizări.
Primele trei episoade au predominant comentarii negative, însă tonul general s-a schimbat la 180 de grade la episodul 4. Au început să apară tot mai multe persoane care îi laudă planul pentru București și îi urează succes: „Orașul nostru are nevoie de o schimbare de mult timp. Până acum văd cu numai Dvs. vă străduiți pentru asta”, „Sper să câștigi votul. Eu vă susțin”.
„Ne dorim comunicare și transparență onestă!”, a scris Dana Georgescu pe canalul de Youtube al lui Burduja. Comunicarea reală, însă, rămâne la stadiu de declarație a unui troll, pentru că Dana nu este cine pare a fi.
Contul cu username-ul @DanaGeorgescu-du9ll a fost creat pe 7 mai 2024. În total, 35 de astfel de conturi au apărut pe Youtube pe 7 și 8 mai. Toate îl laudă pe Burduja.
Pe lângă acestea, am mai identificat alte șase conturi asemănătoare care au fost înființate între aprilie și decembrie 2023.
Laudele nu se opresc pe Youtube, ci au ajuns și pe paginile lui Sebastian Burduja de pe Instagram și TikTok. Reporterii Buletin de București au descoperit zece profile de Instagram și șase de TikTok care îl elogiază pe candidatul PNL: „Orașul va fi condus de un primar puternic și de încredere”, „Comunicarea cu cetățenii este cheia bunăstării”, „Oamenii au încredere totală în dvs.”.
De când am început documentarea și până la momentul publicării, trei dintre conturile false de pe Instagram au fost șterse. Nu cunoaștem dacă profilele au fost șterse automat de algorimii platformei Meta sau de beneficiarul contului.
Întocmai ca în cazul profilelor de pe Youtube, fanii falși de pe Instagram s-au înregistrat pe platformă foarte recent, anul acesta, majoritatea chiar în luna mai. TikTok nu oferă aceste informații, însă există alte indicii că ele sunt troli, cum ar fi faptul că nu au postări, nu urmăresc pe nimeni și majoritatea nu are niciun follower.
Directorul executiv al ApTI consideră că „în viața reală să faci o poză ca și cum ar fi 200 de oameni (în loc de 2) la un miting electoral, ar fi în mod evident o inducere în eroare, o minciună, mai direct spus, care ar putea fi cel puțin imorală, dacă nu și ilegală în anumite cazuri. În lumea virtuala, folosirea unor armate de conturi false sau troli (pentru că de obicei nu vorbim de 1-2, ci de un fenomen organizat) pentru a părea mai mare pe social media este la fel. Tot o inducere în eroare, o minciună.”
Poze de profil făcute cu IA
Există un lucru comun care îi leagă pe cei 60 de troli de pe Youtube, Instagram și TikTok: pozele de profil generate de inteligență artificială(IA).
Ovidiu Mihalcea, co-fondator al newsletterului despre dezinformare Misreport, a analizat pentru Buletin de București imaginile și a confirmat că sunt mai multe indicii cum că au fost făcute cu IA.
Apar „diverse teme repetitive care ne fac să credem că acestea sunt generate folosind inteligența artificială, fiind iterații ale aceleiași indicații (prompt) de generare. De exemplu, multe dintre acestea sunt fotografii într-un mediu de tip restaurant/cafenea, un alt grup foarte mare de fotografii sunt realizate pe stradă într-un mediu urban, iar altele sunt portrete în pădure”, zice Mihalcea.
Totodată, unele dintre poze prezintă detalii care, analizate de aproape, par nenaturale.
Am analizat imaginile celor 60 de troli și cu Hive AI Dectector, un program făcut de Castle Global, Inc., care detectează în ce măsură o fotografie a fost sau nu generată de inteligență artificială. O mare parte dintre poze au avut o probabilitate mai mare de 50%, unele depășind chiar 90%.
„Un alt semn clar că avem de-a face cu niște conturi inautentice cu fotografii și comentarii generate de un AI este și discrepanța majoră între pozele de profil, care portretizează persoane moderne dintr-un mediu urban, și comentariile lor, care sunt repetitive de la conturi diferite și conțin expresii lipsite de logică: `Fericire să vă fie în politică!`, `Sper să câștigi votul! Eu vă susțin`, `Sper să câștigi votul! Vă ofer sprijinul meu`, `Sper că veți transforma orașul pentru copiii noștri `, a adăugat Ovidiu Mihalcea.
Autoritatea Electorală Antitrolli
„Expansiunea fenomenelor de propagare a știrilor și informațiilor false, precum și de simulare a susținerii publice pentru o idee cu ajutorul roboților automatizați constituie vulnerabilități ale climatului de integritate aferent campaniilor electorale care urmează să se desfășoare în anul 2024.” – aceasta este prima propoziție din Ghidul de prevenire și combatere a acțiunilor de dezinformare a alegătorilor publicat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) în 2024.
În acest document, AEP explică cum dezvoltarea unor rețele de urmăritori falși este un instrument de influențare a opiniei și a comportamentului alegătorilor. Autoritatea Electorală cataloghează astfel de operațiuni drept dezinformare.
Prin urmare, orice rețea de troli, de pe orice platfomă socială și care promovează un candidat anume, este parte a unei acțiune organizate de dezinformare.
Mai mult, în același document, AEP recomandă „evitarea și condamnarea publică a utilizării în cadrul platformelor de social media a roboților automatizați (trolli și boți), a conturilor false și a altor practici având ca scop manipularea opiniei publice.”
„Seen-ul” lui Burduja
Reporterii Buletin de București au insistat să ia legătura cu Sebastian Burduja pentru a afla care este punctul lui de vedere legat de rețeaua de troli care este activă pe rețelele sale sociale, dar și despre fenomenul dezinformării în timpul campaniei electorale.
Candidatul PNL la Primăria Capitalei nu a răspuns la apelurile și nici la mesajele trimise de Buletin de București până în momentul publicării articolului.
Editor: Cătălin Doscaș
Comments are closed.