Cum fac față codului roșu, în arșița cotropitoare din Nordul Capitalei, în jur de 70 de muncitori care lucrează la reabilitarea Podulului Grant.
Dedesubt, șinele de tren ce pătrund spre Gara Basarab și Gara de Nord, sunt niște nervuri încinse. Deși temperatura indică 37 de grade Celsius, zecile de muncitori, ascunși sub șepci sau orice petic de umbră, își continuă perseverenți munca.
Înainte de ora prânzului, cu vestele din plastic pe ei și cu lopețile în mână, câțiva muncitori lucrau cu spor, printre picăturile de transpirație care le curgeau de pe frunte. Sunt încinși asemenea miilor de metri de beton din jurul podului care așteaptă de aproape un an să fie reabilitat.
„E greu. E foarte mare căldura, suntem înconjurați de betoane, asfalt și temperatura e imensă. Dacă pui mâna pe beton, îți dai seama că poți să prăjești ouă pe el. Acum, de exemplu, uite, pentru că nu e soarele așa puternic dimineața, unii sunt acolo [n. red.: la soare], dar după prânz o să-i mut pe partea asta, la umbră. Vrem cât de cât să evităm căldura”, spune șeful de echipă al muncitorilor, Mihai Badea.
Mihai este inginer și lucrează pe șantiere de șase ani, însă nu a întâlnit condiții de muncă care să difere semnificativ. Este din Câmpulung, a venit în București acum zece ani pentru a studia la Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB) și spune că a rămas pentru că aici „piața e mare” și i-a fost mult mai ușor să-și găsească un loc de muncă. Mai ales că acum, rapidist fiind, lucrează la doi pași de kilometrul 0 al pasiunii sale fotbalistice – Stadionul Giulești „Valentin Stănescu”.
„Eu personal beau multă apă, șapca e obligatorie, e mama mea. Și colegii se descurcă bine cu căldura, că sunt obișnuiți, nu e ca și când vine unul de la cofetărie să lucreze pe șantier”
Mihai Badea, șef De echipă
Cum fac față codului roșu muncitorii. Vestele „iadului”
Munca la soare în condițiile de caniculă extremă care a lovit Bucureștiul în ultimele zile ține cont de o procedură menită să-i protejeze pe muncitori de o eventuală insolație.
Project managerul șantierului, George Manta, explică cum, în prima parte a zilei, când e mai răcoare, sunt puse pe primul loc în topul priorităților activitățile care necesită munca la soare, iar după pauza de prânz, care are loc zilnic între orele 12:00 și 13:00, oamenii își continuă în același ritm munca, dar la umbra podului, cunoscut și drept unul dintre simbolurile clubului de fotbal Rapid București.
Manta spune că li se recomandă zilnic angajaților să se hidrateze temeinic și să poarte ceva pe cap. Mai mult, recunoaște că, deși sunt obligatorii, vestele sunt incomode și greu de purtat în timpul caniculei extreme, mai ales pentru că sunt făcute dintr-un material plastic care reține căldura și îi încinge rapid pe cei care depun un efort fizic intens, așa că „mai închidem un ochi când lipsește câte una”. Totuși, el spune că există o mică influență negativă asupra ritmului de lucru din cauza caniculei.
„Avem noroc că nu suntem în spațiu deschis, lucrăm destul de mult sub pod, unde e umbră. Adică nu prea e un inconvenient așa mare, că nu e ca și când am fi în câmp și ar bate toată ziua soarele pe noi”, detaliază șeful de echipă în vârstă de 29 de ani.
Sfertul șantieristic
De asemenea, managerul proiectului spune că, potrivit ordonanței de urgență 99/2000, sarcinile muncitorilor sunt alternate între cele care necesită mișcare intensă și cele mai sedentare, iar, o dată pe oră, angajații pot lua pauză în jur de 15 minute, pentru a se hidrata sau pentru a se răcori la umbră.
„Minimum 15 minute, pentru că, odată opriți oamenii, e mai greu să-i repornești”, spune George Manta râzând.
Șeful de echipă, Mihai, explică modul în care gestionează efortul și expunerea la soare a colegilor lui, pentru a le ușura munca în zilele toride.
„Deci dacă unul e la soare acum și altul la umbră, mai fac schimb între ei. Dacă unul, de exemplu, cară borduri, iar unul le așază, mai fac cu rândul ca să degreveze munca asta, să se ajute între ei”.
În drum spre zona unde muncitorii iau mult meritata pauză de masă, la adăpostul unui container dotat cu aer condiționat, fierbințeala asfaltului încins de soarele care seamănă cu o flacără de sudură se simte chiar și prin talpa groasă a bocancilor de lucru. Ai putea avea impresia că până la destinație, în orice moment, poţi să simți un miros de cauciuc ars sau că tălpile pot rămâne, pur și simplu, în carosabil.
„Uite, mergem și ne topim”, afirmă Mihai în timp ce vorbește la telefon cu un coleg căruia îi spune să nu bea apă rece dacă a transpirat.
Cum fac față codului roșu: „Noi suntem căliți”
„Pe ăștia tineri să-i întrebi de căldură, nu pe noi, că noi suntem căliți”, exclamă unul dintre colegii mai în vârstă ai lui Mihai, Emil, unul dintre singurii muncitori care, la ora prânzului, se afla în zona de luat masa. El a venit în București acum mai bine de 30 de ani, în perioada în care Podul Grant a fost construit, și are tot atâția ani de muncă pe șantiere.
Întrebat de ce în timpul pauzei de masă sunt atât de puțini muncitori în singurul loc unde nu te simți ca în mijlocul unui incendiu de vegetație, Emil spune că mulți colegi de-ai lui nu-și aduc mâncare de acasă, așa că se duc undeva să mănânce sau sar peste masa de prânz și se odihnesc pe sacii de ciment, ca să-și mai îndrepte spatele.
Managerul șantierului spune că programul de lucru nu s-a modificat din cauza temperaturilor, funcționând în continuare pe un program obișnuit de șantier, de la 7:00 la 17:00.
„S-a mai scurtat când a jucat România recent. Până la urma urmei, ei vin la muncă, sunt plătiți, au nevoie de bani, nimeni nu-i forțează. Este convenția asta: vine la lucru ca să-și ia banul, și-a luat banul și apoi pleacă acasă”, concluzionează George Manta.
Dincolo de caniculă, bani și angajamente, există, ca o mână invizibilă, și presiunea publică atunci când vine vorba de lucrările de infrastructură. Închiderea completă a Podului Grant, în octombrie, la începutul lucrărilor, a paralizat Sectorul 6 al Capitalei iar recent, primarul general, Nicușor Dan, a anunțat că reabilitarea va fi gata în august, cu un an mai devreme decât termenul prevăzut în contract.
Apărătorii Patriei
În același context, în Sectorul 4 al Capitalei, pentru angajații de pe șantierul pasajului rutier de la Apărătorii Patriei, programul de lucru a fost modificat și au primit, de asemenea, pauze mai dese pentru hidratare, au anunțat reprezentații administrației locale.
Și joi, 18 iulie, oamenii care ne repară orașul vor fi nevoiți să lucreze la 40 de grade. Codul roșu de caniculă a fost extins în partea sudică a țării, inclusiv în București și Ilfov.
CITEȘTE ȘI: Apa Nova: Consumul de apă din Capitală a crescut, în această vară, cu aproape 10% față de anul trecut
