Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Friday , 22 November 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainReportaj

REPORTAJ | Drona alimentată cu hidrogen care ar putea face livrări în Bucureşti, peste câţiva ani. Prototipul a fost expus la EnergyFest

572

Ce-ar fi dacă?

Ce-ar fi dacă în loc de sunetul motoarelor ori al scuterelor turate conduse care pe trotuar, care pe lângă trotuar, care, şerpuit, printre maşini, am auzi… un zumzet perpetuu. Maşinile să tacă, pentru că vor fi, foarte probabil, toate electrice. Şi, în schimb, să fie doar bzzzz, zbrrrrr, vrrrrrr! Un oraş în care să roiască drone, mici curieri care să ducă de colo-colo comenzi de mâncare libaneză, noul iPhone, scutece pentru ăla mic şi un buchet de flori care să-l salveze pe soţul care a uitat de aniversarea lor?

Gândul ăsta, ne-a roit şi nouă prin cap, bzzzz şi zbrrr, când am mers la EnergyFEST, târgul destinat energiei verzi şi sustenabilităţii. În holul rectoratului Universităţii Politehnica Bucureşti erau standuri şi stănduleţe, cu tot felul de tehnologii. Ai fi tentat să spui că viitorul este aici, dacă n-ar fi un clişeu atât de facil. Dar mai e clişeul clişeu când… e adevărat? Totul se bazează pe realitate augmentată, pe realitate virtuală, pe inteligenţă artificială, pe drone şi pe roboţi.

Printre cele mai intrigante exponate la care se opreau toţi era un păianjen metalic, cu o burtă cilindrică. Asta în ochii copiilor. Pentru viitorii ingineri şi pentru cercetători, e, de fapt, o dronă cu un tanc de hidrogen care s-o propulseze şi care prinde până la 68 de kilometri pe oră. Este prototipul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice Râmnicu Vâlcea (ICSI). Şi este prima dronă alimentată cu hidrogen produsă în România.

Amintiţi-vă – primii Terminatori din seria care l-a consacrat pe Arnold nu erau nici cei mai arătoşi, nici cei mai puşi la punct. Dar ce drumuri o să deschidă această dronă! Propulsată doar de energie verde, este bunica principalilor curieri de mâncare ori produse de pe e-shop-uri din următoarele decenii. Pe alte meleaguri, dronele sunt deja folosite pentru curierat. Nu neapărat care funcţionează pe hidrogen, dar sunt.

Cea românească e prezentată momentan drept X8 Multi-Rotor Drone Powered by Hydrogen Fuel Cell, dar am putea s-o botezăm noi Zoe, că tot zumzăie pe cer, cu cele opt motoraşe ale sale.

Conform cercetătorilor care o testează în baza unui proiect finanţat prin Planul Naţional de Cercetare, drona are o autonomie de până în patru ore (în funcţie de cantitatea de hidrogen) şi poate să care până la 20 de kilograme. Faza de testare va mai dura încă doi ani, dar deja sunt solicitări în agricultură – fermierii ar vrea ca Zoe să împrăştie îngrăşământ.

Suntem convinşi că, în următorii ani, fiecare dintre aceste tehnologii îşi va aduce aportul şi se vor găsi întreprinderile sau companiile care să utilizeze tehnologiile şi prin care să ne arătăm cu adevărat utilitatea şi să se vadă că, de fapt, tehnologiile bazate pe hidrogen sunt sigure şi nu prezintă atâta pericol.

Elena Carcadea, directorul Departamentului ICSI Energy

Ar putea fi ea folosită în aglomerări urbane? Deocamdată, e greu de dat un verdict, pentru că nu intră în producţie până când siguranţa populaţiei nu e o certitudine. De altfel, e unul dintre punctele focale ale cercetătorilor care o testează în toate condiţiile.

Chiar dacă se întâmplă ca o dronă să se prăbuşească, există nişte elemente de siguranţă. La funcţionare defectuoasă, acele elemente de control iau comanda, să spunem, opresc alimentarea cu hidrogen. Dacă, într-adevăr, impactul este unul semnificativ şi acel tanc de hidrogen cumva se fisurează, hidrogenul este gazul care are molecula cea mai uşoară şi chiar dacă ar fi să ia foc, flacăra se ridică şi nu pune în pericol atât de mult faţă de alte soluţii tehnologice.

Elena Carcadea, directorul Departamentului ICSI Energy

Cercetătorii spun că „scopul aeronavei este de a acționa ca o platformă demonstrativ-experimentală care să certifice și să valideze funcționarea în condiții reale de zbor ale sistemului hibrid electric cu pile de combustibil/baterii alimentate cu hidrogen comprimat”.

Bateria va furniza toată sursa de alimentare suplimentară, pila de combustibil funcționând la o putere constantă. În situații cu consum redus de energie, pila de combustibil poate încărca bateria.

ICSI

Când legislaţia, soluţiile tehnice şi apetitul comercial vor fi congruente, cu siguranţă astfel de drone vor fi folosite la curierat.

Întâi trebuie să vedem că sunt sigure, că utilizarea lor nu pune alte probleme de circulaţie în aer. (…) Dar, normal, există, la nivel internaţional, se utilizează dronele pentru transport de mărfuri, deci nu am nicio îndoială că viitorul va fi în direcţia respectivă. Poate noi ne mişcăm mai încet ca ţară, dar nu cred că va fi o problemă. (…) Orizontul de timp pentru toate aceste tehnologii este anul 2050. Adică, la nivelul anului 2050 când se doreşte neutralitatea climatică se spune că toate aceste tehnologii vor fi puse în funcţiune. De-asta investiţiile sunt masive, de-asta inclusiv România face astfel de investiţii, probabil aţi auzit şi de trenurile pe hidrogen şi de partea aceasta cu generarea de hidrogen, de-asta se doreşte să mergem în aceeaşi linie cu direcţia stabilită de Europa.

Elena Carcadea, directorul Departamentului ICSI Energy

Specificaţii tehnice:

  • Masa iniţială – 8.5 kilograme (corpul aeronavei şi componentele fixe, dar nu şi instalaţia electrică sau sarcina utilă)
  • Masa totală la decolare – 28 de kilograme
  • Cilindru cu hidrogen de 7,2 litri. Cilindrul din fibră de carbon clasa IV poate stoca 150 g hidrogen la 300 bari şi cântărește 2,8 kg.
  • Bateria standard alternativă – 8 kg, cu o energie specifică de aproximativ 180 Wh/kg
  • Autonomie – până la 3.5 ore
  • Viteza de decolare – 4.5 m/s
  • Viteza de aterizare – 2.8 m/s
  • Viteza maximă în zbor – 68 km/h

Pe lângă dronă, cercetătorii spun că vor să facă şi o aeronavă fără pilot, comandată prin telecomandă şi care ar urma să aibă atât scopuri civile, cât şi militare.

De asemenea, la EnergyFEST, cei de la ICSI au venit şi cu un jeep care are un rezervor de hidrogen.

Festivalul care alimentează viitorul

Programul EnergyFEST este 14-16 martie. Cine se grăbeşte, poate să mai prindă o scânteie de viitor în holul Rectoratului.

Noi am văzut standul unde se sudează cu ajutorul unor ochelari de VR, deci ucenicia nu trebuie să se mai facă direct cu aparatul de sudură în mână şi cu masca pe faţă. Practic, spun expozanţii, acest aparat ajută la o mai bună înțelegere a materialelor folosite. Tehnologia sprijină şi la reducerea costurilor pentru formarea specialiștilor din domeniu.

De asemenea, am vizitat cele două simulatoare de monopost full-electric. Puţini au fost cei care s-au ţinut departe de cursa virtuală care i-a transpus direct pe un circuit de Formula E.

Iar o aplicaţie care foloseşte inteligenţa artificială va sprijini business-urile viitorului, după cum ni s-a explicat. Va ajuta la reducerea pierderilor de producție în sistemele fotovoltaice industriale. „The Brain” preia datele direct în invertoare şi le transmite în datacenter, unde AI-ul le prelucrează şi trimite o notificare către beneficiari şi echipele de service cu eventuala scădere de producție sau defecțiune.

scris de
Ionuț Lepa

Editor BdB. Paisprezece ani de experienţă în lumea televiziunii - ca reporter, redactor, editor şi producător executiv. Bucureştiul şi zona metropolitană înseamnă câteva milioane de oameni care au nevoie de informaţie corectă, pentru activităţile de zi cu zi, dar şi pentru a şti să voteze corect. Cu acest crez m-am alăturat echipei Buletin de Bucureşti şi am făcut un "leap of faith" în lumea online-ului. Dincolo de platforma de comunicare, cred în presa fără imixtiuni de orice natură în politica editorială.

pe același subiect

30 de proiecte înscrise pentru Coridorul Verde Colentina. Captură video Radu Mihaiu
ArticoleMainPrimărie

30 de proiecte înscrise pentru Coridorul Verde Colentina

30 de proiecte înscrise pentru Coridorul Verde Colentina, concursul inițiat de Primăria...