În București, normele de poluare sunt depășite de până la cinci ori. O arată datele unei rețele de monitorizare a calității aerului. Informațiile transmise publicului de aerlive.ro, o platformă controlată de mai multe ONG-uri, sunt contestate de Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, care susține că echipamentele folosite nu sunt recunoscute de stat.
„Aceste rețele nu sunt autorizate/omologate de către Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor. Datele oficiale de calitate a aerului, raportate anual de România către Comisia Europeană, sunt datele obținute prin Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA), constituită din stații fixe amplasate în aglomerările și zonele de evaluare a calității aerului, cu respectarea prevederilor Legii nr. 104/2011.
Precizăm că RNMCA se află în administrarea Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor, iar datele obținute sunt în prealabil validate de către Centrul de Evaluare a Calității Aerului (CECA), structură aflată în cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului”, a transmis Gabriela Firea printr-un comunicat de presă.
Zonele unde calitatea aerului este monitorizată în permanență pentru cinci parametri sunt:
- Băneasa Nord
- Mihalache
- Piața Romană
- Moșilor
- Universitate
- Iuliu Maniu
- Libertății
- 13 Septembrie
- Timpuri Noi
- Piața Sudului
Aerlive.ro este la această oră un proiect pilot care își propune însă ca până la finalul lui 2020 să numere în total 50 senzori amplasați în puncte nevralgice din București.
Rețeaua vine să dubleze cele opt stații de monitorizare a calității aerului din zona București-Ilfov, controlate de Agenția Națională pentru Protecția Mediului.
Buletin de București a dezvăluit recent că acestea fie au senzori dezactivați, fie sunt aplasate în zone cu vegetație abundentă.
Echipamentele Aerlive.ro sunt concepute în România, iar marja lor de eroare este de plus-minus 10%. La cotele de poluare înregistrate până acum, variabila devine aproape irelevantă, explică Oana Neneciu de la Aerlive.ro
În zona Moșilor, spre exemplu, limita de poluare pentru micro-particule reglementată de lege a fost depașită de până la cinci ori înainte de Crăciun. Iar rezultatele alarmante nu sunt excepție, ci o constantă în ceea ce privește aerul din Capitală.
„Noi ne ocupăm de problema calității aerului de 10 ani. În 2011 am scos și primul studiu independent despre efectele poluării asupra sănătății din București. Numai că la vremea respectivă am monitorizat datele de la stațiile de monitorizare oficiale. Chiar și la vremea respectivă erau cam 30% date lipsă și nici cele pe care le-am avut la dispoziție nu erau foarte concludente. Încă de atunci ne-a venit ideea să facem ceva că să vedem cum stăm.”
Cine „controlează” aerlive.ro?
„În 2017 am început discuțiile cu ceilalți parteneri din proiect. Suntem mai multe organizații, cu diferite expertize. Observatorul Român de Sănătate vine cu expertize pe sănătate, 2CelsiusNetwork vine cu expertiză pe diesel/combustibili și efectele lor asupra sănătățîi, OPTAR are experiență pe parte de transport alternativ, iar Fundația ETA2U este partenerul nostru principal în proiect și se ocupă de toată partea tehnică din proiect, inclusiv senzorii. Aerlive.ro a luat naștere din nevoia de a afla cum stăm. Nu vrem să ne punem împotriva stațiilor oficiale sau să fim contra. Noi credem că putem veni cu o completare. Cu cât este rețeaua de monitorizare mai vastă într-un oraș, cu atât poți să identifici mabine soluțiile pe zone și microzone.”
Care este diferența între senzorii voștri și cei ai statului?
„Trebuie să plecăm cu acesta discuție de la calitatea senzorilor și omologarea lor. Practic, stațiile naționale sunt obligatoriu omologate și au două modalități de măsurare: una gravimetrică și una prin laser. Metodă gravimetrică înseamnă o serie de filtre care captează anumite substanțe care ulterior sunt analizate de un laborator iar datele vin ulterior. Metoda laser este instant. Stațiile noastre măsoară doar cinci parametri în momentul de față: PM2.5, PM10, dioxid de sulf, dioxid de azot și monoxid de carbon. Problema majoră în Bucureșți ține însă de PM-uri. Datele noastre sunt cât se poate de precise în marjele noastre de eroare. Noi am făcut niște măsurători paralele cu o stație de la Universitatea Politehnică. Stația gravimetrică de acolo a măsurat în același timp cu stația noastră iar diferențele de măsurători sunt de +/- 10%.”
Unde sunt cele mai mari probleme depistate de cei 10 senzori?
„Am mers pe axa Nord-Sud și am ales cele mai importante intersecții și bulevarde. În momentul ăsta sunt doar 10 instalați. Ce ne dorim noi foarte tare este să evoluăm și să ajungem în 2020 la 50 de astfel de senzori cu ajutorul populației. Ideea e ca oamenii să adopte un astfel de senzor, să îl monteze la ei pe balcon și ajungem la o rețea vastă. Conform măsurătorilor pe care deja le avem am identificat zone problemă, cum sunt Moșilor, Piața Sudului și Mihalache. Noi am văzut înainte de sărbători depășiri de până la patru-cinci ori pe PM2.5 care din punctul nostru de vedere înseamnă o nenorocire pentru populație. Mai ales pentru copii și bătrâni.”
Până la urmă ce se întâmplă cu aceste date?
„În primul rând ar trebui ca aceste date să ajungă la populație prin sisteme de alarmă. În cazul acesta, cu depășiri de peste patru ori, oamenii ar trebui să fie sfătuți să stea în casă și să nu mai folosească autoturismele. La noi autoritățile încă susțin că nu traficul este principala problemă. Acum, în perioada sărbătorilor, toate stațiile sunt „pe verde”, dar acum o săptămâna-două, când traficul rutier era dat peste cap, aveam depășiri la toate stațiile. Am fost „pe roșu” timp de două săptămâni încontinuu.
Dacă vorbim de mass-media și de populația care a ajuns la site și la pagina noastră de facebook, avem un feed-back foarte bun. Acum site-ul este în varianta beta până în februarie. Avem și o listă de aproape 40 de persoane care deja ne-au scris că vor să adopte un senzor și o să lucrăm pe această lista să vedem unde îi putem instala în 2020.”
Câți bani înseamnă acest proiect?
„Stațiile noastre costă cam 1500 de euro bucata, iar costurile cu toată partea tehnică nu cred că sunt mai sus de 30 de mii de euro în total. Iar tot proiectul nostru, care are și diferite activități de constientizare și care se desfășoară pe un an și jumătate, este de 60 de mii de euro. Noi ne propunem, cel puțin acum, la început, să găsim oameni care să investească, ca să ne extindem și să ducem către populație cât mai multe dintre aceste informații.”
Aveți o comunicare cu autoritățile și cu mediul politic?
„O reticență există din partea autorităților, de la care nu auzim nimic. Chiar și la această oră susțin că planul lor integrat de calitate a aerului este viabil. Noi deja am deschis acțiuni în instanță pentru că acest plan, din punctul nostru de vedere, este absolut inutil pentru că nu se bazează pe niciun fel de studiu. Noi încercăm să ajungem la cât mai mulți consilieri și la cât mai multe primării din Bucureșți, astfel încât să ridicăm ideea că aerul trebuie în primul rând monitorizat. Sunt zone unde trebuie să facem urgent ceva și sunt alte zone unde calitatea aerului este în regulă. Avem deja programate niște întâlniri, însă sunt consilieri locali dintr-o anumită zonă a politicii, care au fost dintodeauna alături de noi. Importanți sunt însă și consilierii din cealaltă zonă a politicii.”
Editor: Oana Despa
lasă un comentariu