Învățământul în sistemul românesc preuniversitar – de la folosirea absenței ca metodă de persecuție până la discriminare și bullying, elevilor din Capitală le sunt încălcate drepturi reglementate prin Statutul Elevului, conform celui mai recent raport al Consiliului Municipal al Elevilor București(CMEB), pentru anul școlar 2022-2023.
Discriminarea și violența sunt o prezență constantă în sistemul de învățământ din Capitală. 31,1% dintre elevi au participat sau au asistat la acte de violență fizică, verbală sau emoțională. Comparativ cu anul școlar 2021-2022, când s-au înregistrat 36,3% răspunsuri pozitive, procentul este similar, remarcându-se o ușoară scădere. Principalii factori pe baza cărora elevii au fost discriminați constă în originea rasială și etnică (25%), respectiv capacitatea intelectuală (25%), fiind urmați de orientarea sexuală și situația socio-economică, arată Raportul privind Implementarea Statutului Elevului la nivelul Municipiului București.
„Noi am diseminat cât de bine am putut formularul de consultare, atât pe social media, cât şi în toate unitățile de învățământ, prin rețeaua consiliilor școlare ale elevilor, dar şi cu sprijinul Inspectoratului Școlar al Municipiului București, care a transmis formularul direct către școli. Numărul mic (n.r. de răspunsuri din partea cadrelor didactice) poate fi justificat printr-o lipsă de interes sau de înțelegere a importanței unei astfel de chestionări”, a explicat președintele CMEB, Lucian Cismaru, pentru Buletin de București.
Deși Statutul Elevului a fost publicat în urmă cu 7 ani în Monitorul Oficial, prin ordin de ministrul al Educației, 37,6% elevi, respectiv 36,4% profesori nu știu de existența acestui act normativ.
Majoritatea profesorilor respectă atât anonimizarea notelor, cât și termenul limită de corectare a lucrărilor (15 zile lucrătoare), însă nu țin cont de dreptul elevului de a fi informat despre notele obținute, înaintea consemnării acestora. Astfel, circa 400 de elevi constată încălcarea acestui drept, dintre care aproximativ 150 declară că au contestat nota la o lucrare.
Există abateri și în ceea ce privește accesul la servicii esențiale gratuite, cum ar fi cele de asistență medicală sau de consiliere școlară și psihologică. 8% dintre elevi nu au primit asistență medicală gratuită nici în cabinetul școlar, nici în unitățile medicale de stat. Pe partea de suport emoțional și vocațional, statistica este și mai alarmantă: o treime din elevi nu știu dacă au posibilitatea de a beneficia de ședințe de consiliere în unitatea de învățământ pe care o frecventează.
Mai bine de o treime dintre cadrele didactice nu cunosc (36,4%) sau pur și simplu nu au consultat (9,1%) elevii cu privire la materiile opționale. Și în rândul elevilor, se poate remarca nemulțumirea sau indiferența față de opționale, întrucât numărul respondenților care au evaluat gradul de satisfacere a nevoilor cu note scăzute (unu sau doi) este de aproximativ patru ori mai mare față comparativ cu cei care au optat pentru nota cinci.
Absența continuă să fie utilizată ca metodă de coerciție, deși această practică este interzisă. 51,9% dintre elevi au primit absență sau au asistat la un caz în care unul dintre colegii lor a primit absență, chiar dacă era prezent la curs.
În plus, există instituții școlare în care elevilor le este interzis să participe la activități din cadrul Consiliului Elevilor sau le este interzis să candideze. Tot din perspectiva reprezentativității, în ciuda faptului că nu ar trebui să existe un profesor coordonator al activității Consiliului Școlar, pentru a nu influența deciziile sau discuțiile din cadrul structurii de reprezentare, o șesime dintre profesori au declarat că există un membru didactic implicat în activitatea Consiliului.
În cazul în care unui elev îi sunt încălcate drepturile și conducerea instituției nu ia nicio măsură, CMEB recomandă ca persoana respectivă să discute întâi cu părinții, iar apoi să contacteze Consiliul pentru a lua legătura cu autoritățile responsabile de soluționarea problemei sau să depună ea, însăși, o sesizare formală la ISMB: „În momentul în care nu sesizezi neregulile din jurul tău, iei parte, tacit, la încălcarea regulamentelor şi la normalizarea ignorării prevederilor actelor normative cu privire la drepturile elevilor. Din păcate, din ce în ce mai des ne confruntăm cu situații de tipul “școala mea, legea mea”, în care drepturile elevilor sunt complet ignorate sau încălcate, fără ca cineva să opună vreun fel de rezistență”, mai spune președintele CMEB, Lucian Cismaru, pentru Buletin de București.
În funcție de gravitatea abaterii, sancțiunile ce se pot aplica personalului didactic sunt:
- observația scrisă;
- reducerea salariului cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni;
- suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru obținerea gradației de merit, pentru ocuparea unei funcții de conducere, de îndrumare și de control;
- suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de a face parte din comisiile de organizare și desfășurare a examenelor naționale;
- destituirea din funcția de conducere, de îndrumare și control din învățământ, conform Legii Învățământului Preuniversitar.
Statutul Elevului reprezintă actul normativ publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 645 din 23 august 2016, cu modificările și completările ulterioare, care reglementează drepturile și obligațiile elevilor.
Cercetarea a fost efectuată pe baza unor formulare ce au fost împărțite, atât elevilor, cât și cadrelor didactice din instituțiile de învățământ gimnazial, respectiv liceal, fiind înregistrate 786 de răspunsuri. Din cei 786 de respondenți, doar 11 au fost profesori, restul de 775 fiind elevi.
Autor: Andreea Tudor
