Radiografia unui oraș cu multe biciclete pe hârtie

Oportunitățile autorităților de a construi un oraș prietenos cu bicicliștii au fost nenumărate. În schimb, locuitorii Capitalei au rămas cu milioane de EURO irosite și sute de km de piste de biciclete care nu pot fi folosite. Deși stăm bine cu planurile pe hârtie, în viața reală au loc accidente din ce în ce mai des, iar nemulțumirile călătorilor pe două roți cresc de la o zi la alta.

Dacă vrei să afli mai multe despre subiectul transportului din București, citește și restul articolelor din serie sau vino la dezbaterea din 26 februarie.

În 2017, Gabriela Firea lansa în dezbatere publică un document plin de „proiecte care vor crește semnificativ calitatea vieții cetățenilor.” Printr-o postare pe Facebook cu hashtag-ul #rezultatepentrubucuresteni, primarul Bucureștiului promitea, printre altele, înființarea rețelei utilitare pentru biciclete. Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2016-2030 (PMUD) a fost aprobat, însă rezultatele pentru bucureșteni au rămas la stadiul de hashtag.

Utopia din PMUD prezenta o viziune minunată: infrastructură pentru biciclete de 250 km în București și în Ilfov, 100 km de rețea de agrement pentru biciclete, trafic de biciclete integrat cu vehiculele, biciclete încorporate în rețeaua de transport local, sute de parcări pentru biciclete, totul cu finanțări de aproximativ 50 de milioane de EURO. Etapa 1, cea care prevedea implementările pe termen scurt, adică realizarea a 12 proiecte prioritare cu piste de 60 km, a avut o durată de execuție de 2 ani, până în aprilie 2019. În ce stadiu se află implementarea? Cam la fel ca atunci când s-a scris utopia. Așadar, traseele prin Pădurea Băneasa și Lacul Mogoșoaia sunt, în continuare, vise.

Până în 2030, PMUD prevede că ar fi ideal ca sistemul de închiriere de biciclete să aibă 2900 de puncte de partajare și, în medie, 40.000 de biciclete de închiriat în zona București Ilfov. În schimb, în Capitală există doar 12 puncte de partajare grație proiectului Ivelo, realizat în colaborare cu autoritățile locale.

În 2018, Gabriela Firea anunța înființarea a 4 trasee noi de biciclete, trasee care nu sunt aceleași cu cele aprobate în PMUD. Cei 67 de km măsurați dus întors trebuiau să fie gata în 4 luni. Nu au fost. Un an mai târziu, în mai 2019, Ministerul Mediului a oferit Primăriei 45 milioane de lei pentru implementarea unui sistem de transport cu bicicleta în zona centrală a Capitalei. Proiectul prevede 48 km de piste și 420 locuri de parcare, menite să fie gată în 6 luni. Nu au fost. Bicicliștii „se bucură” în continuare de aproximativ 10 km de piste plus 0.5 km noi, mediatizați și promovați de Firea acum câteva luni pe rețelele social media.

Pistele de biciclete nu lipsesc în totalitate din Capitală; trotuarele vopsite cu linii verzi sau galbene, ștanțate din loc în loc cu o bicicletă albă, au devenit atât de familiare ochilor încât nimeni nu le mai respectă. De ce? Pentru că seamănă mai mult cu o cursă de obstacole decât cu o pistă rezervată ciclismului, cu borduri înalte, chioșcuri de ziare, stâlpi și mașini parcate fix pe mijlocul traseului.

Pe Șoseaua Pantelimon, povestea pistei de biciclete e o emblemă a eșecului autorităților locale care ar putea să poarte numele „Bani aruncați pe fereastră”. Primele segmente de pistă erau gata în vara anului 2013. Trei ani mai târziu au început să apară indicatoarele rutiere și marcajele. Existența semnelor de circulație însemna, conform legii, că biciliștii trebuie să le respecte și, deci, să utilizeze pista.

Avocatul Adrian Rista, membru al Comunității Bicicliștilor din București, împreună cu un prieten au decis atunci, în 2016, să verifice dacă au fost respectate reglementările legale. Au controlat metru cu metru, la propriu și la figurat, calitatea lucrării pe ambele sensuri. Ce au descoperit nu a fost o surpriză pentru că se putea vedea deja cu ochiul liber: pista de bicicletă în care s-au investit sute de mii de euro punea în pericol viața bicicliștilor. Pentru a se scuza, autoritățile locale au spus că la momentul respectiv pista era încă șantier. În același timp, nu exista nicio semnalizare privind interdicția folosirii pistei.

„Inițial, primarul general interimar Sava dăduse liber la circulație pe acolo, am sesizat poliția rutieră, le-a închis. După asta am măsurat ca să rămână închise și așa au rămas până azi. Sancțiuni nu știu dacă s-au dat, dar nu prea cred.”

Avocat Adrian Rista

Patru ani mai târziu și multe milioane de lei în minus, Adrian Rista spune că situația pistelor e simplă: sunt insuficiente. PMUD a rămas la stadiul de plan pentru că Primăria refuză să îl pună în aplicare și să extindă rețeaua, însă experiența lui proprie este că se circulă mai bine de la an la an, chiar și în lipsa infrastructurii. Ceea ce este un mare risc.

Un raport din ianuarie 2020 făcut de European Transport Safety Council ne pune față în față cu o realitate dură despre care se vorbește prea puțin: în UE, din 2010 până în 2018, au murit aproape 20 de mii de cicliști prin coliziuni în trafic. România e pe locul 2 la cel mai ridicat nivel de mortalitate, după Olanda. Lipsa unei infrastructuri de ciclism se observă în datele statistice: 75% dintre decesele din România se produc în mediul urban.

Din păcate, poveste pistei de pe Șoseaua Pantelimon este, de fapt, doar un capitol din marea istorie a Capitalei. De-a lungul timpului, reprezentanții Capitalei au irosit milioane de Euro cu piste de biciclete construite prost. În 2008 și 2010 Administrația Străzilor a primit 11 milioane de Euro de la PMB pentru amenajarea a 122 km de piste. Mai bine de 80% din km realizați au fost închiși de Poliția Rutieră în 2012, însă urmele lor sunt peste tot în București. Dacă stațiile de autobuz sau copacii din mijlocul pistei nu sunt de ajuns, autoritățile au montat câteva indicatoare care îi avertizează pe bicicliști să nu circule pe drumurile marcate chiar de ele, ani în urmă.

Într-un articol anterior am scris despre congestia din București. Conform TomTom, în 2019, un bucureștean a petrecut, în medie, mai mult cu 9 zile și 11 ore în trafic din cauza congestiei. În acest timp ar fi putut să asculte de 4365 de ori piesa Imagine a lui John Lennon, să gătească 6568 de clătite și 10930 de prăjiturile sau să planteze 228 copaci. Ciclismul ar fi o parte din soluția reducerii traficului.

Un raport din 2020 realizat în cadrul proiectului Flow, proiect finanțat de Uniunea Europeană, prezintă câteva dintre efectele pe care ciclismul le are asupra congestiei.

• În Copenhaga, îmbunătățirea infrastructurii de biciclete a dus la reducerea cu 45% a traficului și la un transport în comun mult mai rapid;
• În zona Ruhr din Germania, rețeaua de biciclete bine pusă la punct a redus numărul de călătorii zilnice cu mașina până la 50.000;
• În Bordeaux programele de închiriat biciclete au ușurat congestia din timpul orelor de vârf;
• În Washington DC congestia a fost redusă cu 4% cu ajutorul programelor de bike-sharing;
• În New York, pistele noi de biciclete reduc numărul de călătorii cu vehiculul propriu până la 35%.

Respectarea proiectelor din PMUD ar fi pus și București pe lista orașelor care au beneficiat de scăderea nivelului de congestie, însă dezinteresul autorităților și interesele personale pe termen scurt sunt mai importante. Există și cazul viceprimarului Bucureștiului, Aurelian Bădulescu, unde nu se pune problema de dezinterez, cât mai mult de scârbă și aversiune. El și-a spus părerea fără dezinhibiții anul trecut, la emisiunea „În comunitate” de la București FM.

„Dacă dumneavoastră ați lucra, să spunem, ați fi avocat, și vreți să mergeți cu bicicleta. Dom’le, dar nu puți când ajungi la tribunal de la mersul pe bicicletă? Eu cred că puți.” Aurelian Bădulescu

Sursa foto cover.