Sistemul de termoficare din București este exemplar când vine vorba de ineficiență. Deși avem și modele pozitive în România, precum Oradea, Constanța sau Suceava, în Capitală ne confruntăm cu lipsa transparenței, corupție, nepotism, avarii constante și pierderi de energie.
Dacă vrei să afli mai multe despre subiectul încălzirii din București, citește și restul articolelor din serie, sau vino la dezbaterea din 31 ianuarie.
În București, alimentarea cu energie termică are loc printr-un sistem centralizat compus din: surse de producere a energiei termice, rețea termică de transport, rețea termică de distribuție și alte bunuri proprietate publică. Rețeaua de transport primară este compusă din 954 km conducte, iar cea secundară de distribuție din 2963 km conducte. Mai bine de jumătate din aceste conducte sunt vechi de peste 25 de ani.
În total, punctele și modulele termice sunt în număr de 1012 obiective. La momentul de față, producția de energie termică din București este asigurată de șase centrale electrice de termoficare (CET) – patru dintre ele se află în proprietatea Ministerului Energiei, o centrală termică de zonă (CT Casa Presei) a Primăriei București și 47 centrale termice de cvartal (CTV) deținute tot de Primărie, dar administrate de RADET/Compania Termoenergetica. Pentru că sursele municipalității nu au capacitatea să acopere necesarul de energie termică, RADET a încheiat contracte cu ELCEN, Vest Energo și Grivița pentru a cumpăra energie.
*CET Grigo și CET Titan nu mai funcționează.
Sursă: Raport privind investigația sectorială a Energiei Termice din București
CET Grozăvești a fost una dintre primele înființate în țară, în 1912, însă ea funcționa chiar din 1889 ca Uzină hidraulico-electrică. Bazele sistemului de încălzire centralizată din România au fost întărite în perioada comunistă. De exemplu, CET București Sud a fost pusă în funcțiune în 1964, CET București Vest în 1972, iar Progresu în 1987. Toate cele 47 de centrale termice de cvartal au apărut între 1955 și 1982. Din 1996 până în prezent au fost modernizate 35 dintre acestea, dar doar la 18 au fost înlocuite și rețelele termice.
Deși mulți români privesc termoficarea negativ, ca pe o moștenire comunistă, tendințele Europei arată tocmai contrariu și chiar recomandă acest tip de sistem de încălzire pentru reducerea emisiilor de gaze toxice și pentru eficiență energetică. Aceasta este singura variantă prin care căldura rezultată din incinerarea deșeurilor sau procese industriale mai poate fi utilizată. Mai mult, conform unui raport realizat de Expert Forum, „combinată cu măsuri de eficiență energetică în clădiri, sistemele centralizate pot contribui cu 58% din ținta UE de reducere de emisii în sistemul energetic până în 2050”. Din păcate, în România au rămas mai puțin de 60 de sisteme de termoficare funcționale din cele 300 care existau în 1990. Doar 19 dintre ele au peste 10.000 de abonați.
Mai mult de o treime din cantitatea de energie termică produsă la nivel național este furnizată în București. Până de curând, Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice (RADET) deservea peste 1.2 milioane de locuitori, adică aproximativ 72% din populația Capitalei. Acum, Compania Municipală Termoenergetica a preluat acest rol. Sistemul de termoficare din București este primul ca mărime din Europa și al doilea în lume, după Moscova.
Diagnostic
Momentan, sistemul de termoficare din București stă să se prăbușească.
Dacă scoatem în evidență concluziile dintr-o analiză diagnostic asupra activității RADET realizată în 2013, avem în față un scenariu care mai târziu urma să primească numele de insolvență și apoi faliment.
- Regia a efectuat cheltuieli și a realizat venituri fără a avea Bugetele de Venituri și Cheltuieli aprobate de Consiliul General al Municipiului București (CGMB)
- De la an la an, au crescut cheltuielile cu salariile, deși personalul a scăzut
- Încă din etapa de planificare a bugetului, se preconizează cheltuieli mai mari decât veniturile realizate
- Procentul de pierdere a energiei termice este într-o constantă creștere
- Activitatea de întreținere și reparații, făcută de RADET sau cumpărată de la terți, generează costuri uriașe
- Există pierderi de creanțe masive
| An | 2010 | 2011 | 2012 |
| Cheltuieli-pierderi din creanțe | 71.584 lei | 2.265.012 lei | 335.424 lei |
- Procesele de achiziții publice nu au avut ca obiectiv prioritar atribuirea în mod eficient a contractelor
- „Atitudinea managerilor față de RADET poate fi caracterizată ca o schemă corupție „captură a resurselor publice”, fiind total relaxată, neangajată adecvat și rațional în atingerea obiectivelor regiei.”
- Mediul intern este ignorant la riscul de fraudă
- Există 809 persoane înrudine sau cu grad de afinitate la nivelul RADET, adică un grad de afinitate de 21.69%. Rudele lucrează, de obicei, în aceleași departamente sau se află în relații de subordonare
Șapte ani mai târziu, doar numele distribuitorului de energie termică s-a schimbat. RADET a dat faliment și a fost preluat de Compania Municipală Termoenergetica.
„Sistemul centralizat de termoficare din Munipiul București se confruntă cu o uzură fizică și morală accentuată a instalațiilor și echipamentelor, resurse financiare insuficiente pentru întreținere, reabilitare și modernizare, pierderi mari în sistemul de transport și distribuție și, nu în ultimul rând, cu o izolare termică nerecorespunzătoare a fondului locativ existent.” Conclude un Studiu de oportunitate a PMB din octombrie 2019
Ce se-ntâmplă în România?
37% din energia termică din țară vine în București, într-un sistem de termoficare defect, cu pierderi mari și poluare ridicată. În ciuda ineficienței, în 2018, RADET-ul a înregistrat cea mai mare valoare a reviziilor și reparațiilor, aproape dublu față de Termoficare Oradea, care se află pe locul 2.
Pe de altă parte, RADET-ul a avut, în 2018, printre cele mai scăzute prețuri de facturare a gigacaloriei din România, 163 lei/Gcal. Pe de altă parte, în Bucureşti este cea mai mare subvenţie acordată pentru căldură din toată țara. Gigacaloria cea mai scumpă este în Călărași, cu 471 lei.
Există și mai bine
Excepții de la „regula eșecului” se găsesc în două orașe din România: Oradea și Constanța. Conform raportului „Colapsul termoficării: ce punem în loc?”, întocmit de Expert Forum, autoritățile locale din Oradea au luat măsuri încă din 2009 pentru a transforma sistemul de încălzire într-unul eficient. În master planul pe 20 de ani și-au propus să înlocuiască capacitățile de producție din anii 1960-1970 cu o centrală în cogenerare nouă de 55 milioane de EURO. Au investit 33 milioane de EURO în modernizarea rețelei primare, au reabilitat puncte termice și blocuri și au atras în sistem blocuri noi. Tot procesul este monitorizat constant și automatizat. De exemplu, abonații au posibilitatea de a controla temperatura prin telefon datorită implementării conceptului Smart Home. În 2014-2018 a fost singurul oraș cu creștere constantă de consumatori branșați.
Cel mai mare și mai performant sistem centralizat automatizat din țară este RADET Constanța. Acesta „promovează la asociațiile de proprietari soluția înlocuirii distribuției pe verticală într-o distribuție pe orizontală cu contorizare individuală la fiecare apartament pentru căldură și apă caldă. Aceasta permite simultan două surse de încălzire (centralizat sau centrala de apartament, în funcție de preț); să consume cât își permite; să economisească energia termică prin recircularea apei; fiecare consumator să încheie contract în nume propriu. Într-un bloc unde s-a făcut acest lucru, consumul de energie termică pentru încălzire s-a redus cu peste 30% și de apă rece cu cca 20%.”, spun specialiștii de la Expert Forum.
Într-un raport al Consiliului Concurenței, centrala de cogenerare din Suceava este dată ca exemplu al eficienței. Bioenergy Suceava, producătorul de energie termică, exploatează o centrală de cogenerare de înaltă eficiență cu funcționare pe biomasă. Centrala a fost pusă în funcțiune în 2013 cu ajutorul unei investiții private de 86 milioane de EURO.
Editor: Oana Despa
Grafică: Bianca Albu și Ion Mateș
lasă un comentariu