Trei frați americani au murit pe front, în Europa, în Al Doilea Război Mondial. Al patrulea lupta în Normandia și, ca familia să nu își piardă și ultimul fiu, într-o tragedie care a înduioșat o țară întreagă, americanii au hotărât să trimită o echipă să îl extragă de acolo.
Vă sună cunoscut? E intriga de la Salvați soldatul Ryan (S. Spielberg, 1998).
Cam în același punct e România acum. Și-a pierdut statul de drept (a patra cea mai coruptă țară din UE), și-a pierdut șansa de a face o infrastructură rutieră europeană (locul I la decese în accidente rutiere, în Europa, vezi și tragedia de pe 5 octombrie 2019 din Ialomița), și-a pierdut sistemul medical (bacterii, șpăgi, spitale imunde) și mai are un fiu prizărit: termoficarea. Așa că societatea civilă încearcă să i-l salveze pe acesta, cu o petiție care îi privește pe guvernanți, parlamentari și edilii locali deopotrivă.
Viața la bloc, când depinzi de RADET
Adrian e un tânăr de 27 de ani, mutat de cinci ani în București. Stă cu logodnica sa într-o garsonieră din zona Lujerului. Iernile cu încălzire “la comun” sunt un calvar pentru ei.
„Marea mea problemă și cred că a majorității oamenilor care locuiesc în apartamente situate de la nivelul 6, 7 în sus este că, pe timpul iernii, căldura nu ajunge în calorifere la fel cum ajunge de la parter la 5. Caloriferul nu e cald, e călâu. Iar a doua mare neplăcere e că dimineața aștepți zece minute până vine apă caldă la robinet. Mai ales iarna!”
În lunile reci, citește și 350 de lei pe tabelul de la întreținere. “Nu m-ar deranja să plătesc aceleași sume de bani, dacă aș avea și pe ce să dau banii. Nu cred că sunt exagerat, nu cer decât strictul necesar, nu să fiu nevoit pe timpul iernii să dorm cu trei bluze și două pilote.”
Extrem de nemulțumit e și Alex. El stă în București de când a început facultatea. Acum are 26 ani și viața în Rahova din ultimii opt ani i-a pus numai înjurături scrâșnite printre dinți. “Nu a fost sezon rece în care să nu mă trezesc exact când mi-era lumea mai dragă fără apă caldă. În plus, locatarii din bloc, cei mai mulți pensionari, preferă să dea drumul agentului termic pe ultima sută de metri, ca să mai economisească. Asta îmi aduce aminte de mătușa mea, care îmi dădea căldură cu porția cât am stat cu ea. Plecam dimineața, cu gândul că am lăsat caloriferele deschise de cu o seară înainte și când mă întorceam, le găseam din nou oprite. Timp de șapte ani s-a derulat acest joc de-a șoarecele și pisica.”
Totuși, RADET-ul nu e înjurat de toată lumea. Denisa, o tânără care și-a cumpărat un apartament la etajul 5 din 8, în sudul Bucureștiului, pe la Orășelul Copiilor laudă sistemul de încălzire centralizat. “Sunt mulțumită, am căldură din plin. O singură dată nu am avut căldură și apă câteva ore, iarna trecută, din cauza unei defecțiuni. În rest, a fost mereu OK, iar la plată chiar dau puțin. Bine, cu mențiunea că, atunci când plec la serviciu, las căldura pornită doar în dormitor.
Un ajutor timid de la societatea civilă
În acest moment, RADET este în faliment, administratorul judiciar al ELCEN (furnizorul de agent termic) dă în judecată Primăria Capitalei pentru a-și recupera datoriile imense, care se ridică la mai bine de jumătate din întregul buget al municipalității, iar infrastructura cedează peste tot (doar 10% din rețeaua primară are o vechime de mai puțin de 10 ani). În acest peisaj sumbru, bucureștenii nu prea cred că o să treacă iarna ușor, așa că au nevoie de reasigurări. Otilia Nuțu, expertă în politici publice în domeniul energiei, de la Expert Forum, este inițiatoarea petiției prin care cere autorităților să dea aceste asigurări populației.
“Avem cam 400 de semnatari în acest moment, ne-ar plăcea să avem peste 1000 ca să transmitem un mesaj puternic. Cumva, trebuie să canalizăm niște lucruri nespuse de către oameni, pentru a crea un pic de presiune publică”
Inițiatoarea petiției, Otilia Nuțu
Deși petiția e văzută cu ochi buni de toată lumea, puțini sunt cei care cred că va face valuri în spațiul public.
“Este o petiție perfect legitimă, dar nu-i dau mari șanse sa fie luată în seamă fără o campanie susținută sau până nu vor fi iar probleme evidente în București: oprirea apei calde, a căldurii, etc. Personal voi semna petiția și îi voi încuraja și pe alții sa o semneze“
Tot ce scrie acolo este adevărat, cuvânt cu cuvânt”, a declarat Ciprian Ciucu, consilier general din partea PNL, în CGMB, pentru Buletin de București.
Otilia Nuțu îi răspunde: “Acuma, sigur, poți să spui că nici protestul în stradă nu contează, dar uite că s-a abrogat OUG 13! Important este să se vadă că oamenii chiar sunt interesați de problemă.”
“Petiția este binevenită și pune reflectorul pe o problemă care, mai ales la București, riscă să-i țină pe oameni în frig și iarna aceasta, exact ca pe vremea comunismului.
Încălzirea termică ar trebui să fie, acum, prioritatea zero atât a Executivului cât și a Parlamentului și a primarilor. Este aberant ca într-o țară membră UE în anul 2019 să existe locuitori care să își facă griji cum vor trece peste această iarnă”, ne-a transmis Cristina Prună, deputat USR în comisia de Industrii și Servicii.
Semnatarii petiției cer autorităților locale și guvernanților să își asume o strategie pentru asigurarea încălzirii, strategie care să fie făcută până în iunie, anul viitor. Și parlamentarii sunt direct implicați, pentru că societatea civilă le cere să revizuiască legislația în domeniu.
Cristina Prună, USR: “Parlamentul trebuie să tranșeze Legea Termiei cât se poate de repede. Este nevoie de un cadru legislativ care să le ofere oamenilor cât mai multe opțiuni pentru încălzire, astfel încât să existe cât mai multă concurență pentru a avea servicii de calitate.
Nu numai Parlamentul este, însă, implicat în acest proces, ci și autoritățile centrale și locale. Centralele de cvartal și centralele de apartament pot fi câteva soluții pentru a face tranziția de la acest sistem termic centralizat care s-a dovedit a fi, mai ales la București, unul decrepit.
Acest model nu a fost bun decât pentru primari, care și-au făcut propagandă electorală cu subvențiile acordate pentru încălzire, în timp ce, uneori chiar cu girul lor, sistemul fost căpușat până nu a mai rămas nimic din el”.
Totuși, experții o contrazic pe tânăra deputată. Încălzirea în sistem centralizat e cea mai eficientă, într-un sistem care nu e pus la pământ, precum cel din Capitală.
“Are sens, într-un oraș atât de dens precum e Bucureștiul să oferi căldură într-un sistem care să fie modernizat și care să fie eficient economic. Adică ar fi realmente profitabil. Rețeaua trebuie să fie dimensionată la nivelul actual al cererii și unele puncte termice ar trebui modernizate. Rețeaua de gaze nu ține să-și pună toată lumea centrale!”, spune Otilia Nuțu, de la Expert Forum.
Am vrut să vedem și ce părere au cei de la Putere despre această petiție. L-am contactat pe viceprimarul Aurelian Bădulescu pentru un punct de vedere, însă nu a răspuns solicitărilor reporterilor Buletin de București.
RADET este în colaps
E mult de lucru până la atingerea acestui sistem ideal. Ar putea fi făcut, cu un management activ și cu fonduri europene. Lista de lucruri care trebuie făcute a fost realizată chiar de cei de la RADET:
- investiții majore pentru înlocuirea conductelor vechi şi refacerea izolației cu materiale mai performante;
- racordarea de noi clienți la sistemul de termoficare sau redimensionarea conductelor (micşorare diametre);
- identificarea zonelor din sistem care au devenit ineficiente economic urmare debranşărilor
„Precizăm de asemenea că programul de reabilitare termică a locuinţelor a accentuat scăderea consumului înregistrat la clienți, cantităţile de energie termică intrate în sistemul de termoficare vor scădea, dar pierderea de energie termică va rămâne la acelaşi ordin de mărime”
Pentru modernizarea totală a rețelei de transport și distribuție ar fi nevoie de 1,4 miliarde de euro, iar lucrările s-ar întinde pe 20 de ani, mai spun cei de la RADET.
De curând, Firea a dat aceste asigurări pe care le cere societatea civilă, însă doar cu vorba. “Pentru a pune punct zvonurilor lansate în mod nedemn de politicieni din Opoziție a căror singură strategie electorală este să alarmeze populația cu zvonuri false, explic în aceste momente care este situația reală a sistemului de termoficare. Îi asigur pe bucureșteni, încă o dată, că apa caldă și căldura nu vor fi sistate în niciun caz, în sezonul rece! În ciuda restricțiilor bugetare, Primăria Capitalei subvenționează 65% din valoarea reală a facturilor de încălzire și astfel bucureștenii plătesc cel mai puțin din țară pentru gigacalorie.”
Ceea ce nu spune Gabriela Firea este că Primăria subvenționează, dar nu plătește sumele mai departe către ELCEN.
Peste un milion de bucureșteni sunt legați la sistemul de termoficare. De RADET depind 562.000 apartamente, 5.600 de instituții bugetare (printre care și Casa Poporului), agenți economici şi sere. Petiția celor de la Expert Forum care îi apără pe toți acești oameni rămâne în spațiul online, dar inițiatorii și-au fixat ca prim termen de numărat semnăturile 22 octombrie, pentru că atunci vor să facă un raport pe care să îl înainteze autorităților implicate.
Reporter: Ionuț Lepa
Foto: Ionuț Lepa și Ion Mateș
Editor: Oana Despa
