- Buletin de București a arătat recent cum timp de aproape 10 ani, șeful Centrului de Protecție a Plantelor București a prejudiciat instituția pe care o conduce cu peste două milioane de euro.
- Pentru ca acești bani să ajungă în buzunarele directorului Mihail Dan Grigore a fost nevoie de un grup de oameni care să propună și să aprobe neregulile de la achizițiile de produse fitosanitare necesare vegetației din Capitală.
- Pe scurt, un șef de serviciu și trei inspectori de specialitate, toți implicați în propunerea, evaluarea și aprobarea licitațiilor care au făcut ca milioanele să fie scoase la „sacoșă“ din instituție.
- La rândul lor, au beneficiat de avantaje despre care procurorii spun că ar fi ilicite.
Centrul Pentru Protecția Plantelor (CPP) din subordinea Primăriei Generale, instituție aflată în proces de desființare, a fost „drenat” timp de 10 ani de aproape două milioane de euro. Fiecare dintre subordonații directorului Mihail Dan Grigore, care ar fi coordonat afacerea, a avut un rol bine stabilit în procesul de fraudare a licitațiilor publice și a contactelor directe acordate. Toți angajații care au susținut „jaful“ de la instituția care le plătea salariul au fost în comisia de evaluare a ofertelor celor cinci achiziții publice, arată procurorii anticorupție.
Mai multe detalii despre rolul acestora în fraudarea banilor pot fi citite mai jos.
„Cumetria” din curtea instituției
Unul dintre oamenii cheie în fraudarea fondurilor Centrului de Protecție a Plantelor este Tudorel Popa. Acesta este și unul dintre cei mai vechi angajați ai instituției cu sediul în cartierul Ghencea.
Era 19 ianuarie 2000 când Tudorel Popa semna contractul individual de muncă cu Centrul de Protecție a Plantelor București pentru funcția de inginer, la trei luni de când Mihail Dan Grigore a fost instalat în fotoliul de director al instituției. De atunci, Tudorel Popa a crescut în „grad“ și, în prezent, ocupă una dintre cele mai importante poziții din instituție, șef serviciu tratamente fitosanitare. Conform procurorilor anticorupție, cele peste două milioane de euro s-au scurs din CPP, printre altele, prin produse fitosanitare cumpărate la suprapreț.
De altfel, în 2013, la puțin peste șapte ani de la prima licitație de produse fitosanitare fraudată, șeful de serviciu Popa obține titlul de doctor în agronomie, diplomă luată de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV).
În 2016, când DNA a început să investigheze cum au fost cumpărate produsele fitosanitare de Centrul de Protecție a Plantelor București, instituția a fost în centrul unui scandal după ce angajații săi au stropit cu insecticid parcurile din Capitală în timp ce acolo erau oameni. Atunci, Tudorel Popa a ieșit public și a spus că nu există niciun pericol pentru că sunt folosite produse de „top“.
„Nu-i niciun fel de risc. Se folosesc substanțe pe care noi le-am mai folosit, de top, din categoria insecticide“, declara șeful de serviciu, în 2016, pentru Digi24.
Tudorel Popa este și unul dintre oamenii de „nădejde“ ai directorului Centrului de Protecție a Plantelor București. Când Mihail Dan Grigore și-a construit vila de lux de la Bragadiru din banii Centrului, a făcut-o exact lângă casa subalternului Popa, gard în gard. Vila directorului este trecută pe numele socrului său, Jandaru Vasile, care primește corespondența aici.
Ierarhia funcționarilor „Candy crush”
Tudorel Popa are o relație apropiată și cu un alt funcționar care a contribuit la jaful de 10 ani de la instituția din cartierul Ghencea, Ionuț Eremia și care apare la rândul său în rechizitoriul DNA.
Ani la rând, prietenia acestora s-a consumat inclusiv pe rețelele sociale. Angajatul Popa i-a urat aproape an de an „la mulți ani“ colegului Eremia. În 2017, a dus urarea mai departe și i-a transmis lui Ionuț Eremia „Să fie sănătos și la pungă gros“. De altfel, Tudorel Popa l-a etichetat de 30 de ori pe Eremia Ionuț în timp ce se juca pe rețeaua socială „Candy Crush Saga“.
Ionuț Eremia este și el un angajat vechi în instituție. La doar 24 de ani, în 2003, este încadrat „inspector de specialitate”. Asemenea lui Tudorel Popa, loialitatea pare că a fost răsplătită, și, treptat, a avansat în carieră până la una dintre funcțiile-cheie din centru, șef serviciu utilaj transport, așa cum reiese din descrierea unei licitații din 2012.
Pe rețelele sociale, acesta postează regulat poze cu sticle de șampanie sau din excursiile pe care le face în afara țării sau pe litoralul românesc, în una dintre cele mai scumpe stațiuni din România, Mamaia.
De exemplu, în iulie 2017, a postat un videoclip în care se afla pe o barcă în largul Mării Negre. În comentariile videoclipului postat pe Facebook, un prieten virtual sugerează că duce o viață de milionar. Ionuț Eremia îi răspunde că nu vrea să se „îngroape cu banii în buzunar“.
În același an, în concediul făcut în stațiunea Mamaia, Eremia postează online o fotografie, de la o terasă, cu o sticlă de șampanie Moet, care costa azi, la distribuitor, aproximativ 400 de lei. Acesta este întrebat în comentarii care este secretul vieții pe care o duce și cât costă. Angajatul Centrului de Protecție a Plantelor București îi răspunde „puțin, dacă ești deștept“.
De asemenea, Ionuț Eremia a fost, alături de soție, la Hotelul Hillden din comun Bran, construit de directorul Mihail Dan Grigore din banii cae ar fi fost fraudați de la Centrul de Protecție a Plantelor. Hotelul a fost scos între timp la vânzare cu 1,5 milioane de euro, susțin procurorii DNA.
Ionuț Eremia nu a publicat nicio declarație de avere sau de interese de când s-a angajat la Centrul de Protecția a Plantelor București, deși funcția pe care o ocupă este încadrată în categoria de „funcționar public“.
Astfel, veniturile sale sunt „secrete”. Totuși, pe site-ul Centrului de Protecție a Plantelor București a fost publicată o grilă de salarizare, aferentă anului 2023. Tabelul arată că cel mai bine plătit inspector de specialitate primește un salariu net de aproximativ 5000 de lei.
Asta în condițiile în care salariile au crescut substanțial în ultimii ani. De exemplu, în perioada postărilor monitorizate de reporterii Buletin de Bucureșt, directorul Mihail Dan Grigore câștiga un salariu de aproximativ 1.900 de lei pe lună, iar acest post era cel mai bine plătit din instituție.
De asemenea, Tudorel Popa nu este singurul om influent cu care este conectată familia Eremia. Din activitatea online a soției angajatului la Centrul de Protecție a Plantelor București aflăm că Iulian Constantin Cârlogea, fostul administrator Public al Sectorului 5, este nașul acesteia și al lui Ionuț Eremia.
Iulian Cârlogea este un apropiat al primarului Cristian Popescu Piedone, ieșit de curând de la închisoare. În 2022, pe lângă funcția de administrator public al Sectorului 5, consilier local și consilier al primarului, el apărea ca director adjunct al uneia dintre companiile din subordinea Consiliului Local, Salubrizare S5 SA.
Acesta este atât vicepreședintele partidului fondat de Cristian Popescu Piedone, PUSL, cât și președintele filialei locale Sectorul 4.
Despre Eugenia Boja și Cernat Ion Cristian, ceilalți doi angajați ai Centrului de Protecție a Plantelor trimiși în judecată de DNA, nu există date publice.
„Licuricii” de la CPP și acțiunile de noapte
Reporterii Buletin de București au încercat în repetate rânduri să ia legătura cu „echipa” directorului Grigore, în ultimele săptămâni, pentru un punct de vedere.
Pe Tudorel Popa l-am căutat la domiciliul din Bragadiru, dar fără succes. Nici la numărul de telefon al instituției nu a fost de găsit. O angajată ne-a spus că atât Tudorel Popa, cât și Ionuț Eremia lucrează în ture de noapte și nu sunt la sediu să ne poată face legătura cu ei.
Secretara a adăugat că cei doi nu au telefoane de serviciu, iar, la insistența reporterilor, ne-a transmis că Tudorel Popa lucrează patru ore ziua și patru ore noaptea. A doua zi când am revenit ne-a transmis că este plecat “să consulte un copac bolnav”.
Despre Ionuț Eremia ni s-a spus că lucrează doar noaptea. Totodată, am încercat să-l contactăm și prin Facebook Messenger, însă nu am primit vreun răspuns. De asemenea, am trimis și un mail pe adresa oficială a instituției, rămas și acesta fără răspuns.
În plus, la sfârșitul lunii septembrie, reporterii Buletin de București au cerut Agenției Naționale de Integritate (ANI) un răspuns oficial în care să explice de ce angajații Ionuț Eremia, Eugenia Boja și Cernat Ion Cristian nu au depus declarații de avere și interese, deși sunt încadrați ca funcționari publici, conform rechizitoriului DNA.
Pe lângă solicitarea trimisă pe mail, instituția a primit și două apeluri din partea Buletin de București, însă răspunsul a fost același: „Vă răspundem în termenul legal“. Până la ora publicării articolului, răspunsul a întârziat să apară.
Abuz în serviciu aproape să expire
Atât Ionuț Eremia, cât și Tudorel Popa au fost trimiși în judecată în 2021 de procurorii DNA, alături de directorul CPP, pentru abuz în serviciu în formă continuată.
Aceștia au intrat în atenția procurorilor încă din 2016, când afacerile dintre directorul Mihail Dan Grigore și Petre Iancu, furnizorul de substanțe fitosanitare, au fost întrerupte.
Ancheta DNA a durat aproape cinci ani. De trei ani, dosarul se află la Tribunalul București se află în camera preliminară, adică nu a început judecata efectivă.
La mai bine de 16 ani de la prima sacoșă cu bani scoasă din Centrul pentru Protecția Plantelor București, prescrierea faptelor se apropie de termen.
Astăzi, 10 octombrie, a fost programat un nou termen în dosar. Mai multe, în episodul următor.
Comments are closed.