Nicușor Dan, candidat la Primăria București, este primul dintre cei care își doresc conducerea Bucureștiului care a lansat dezbateri pe tema viitorului orașului. „Un oraș bun cu copiii, un oraș bun pentru toți” a strâns la aceeași masă zece specialiști în educație, mediu și sănătate care au examinat problemele Bucureștiului și viitoare direcții de politici publice, de la străzi fără mașini parcate, spații verzi iluminate și până la activități de educație informală.
Într-o după-amiază de septembrie, pe strada Dumbrava Roșie, un grup de oameni discutau despre idealul viitor București: „Un oraș bun cu copiii, un oraș bun pentru toți.” Orașul prietenos cu copiii a fost tema primei dezbateri publice inițiată de Nicușor Dan, candidat la Primăria București. Zece specialiști în educație, mediu și sănătate au dezbătut alături de el direcții de politici publice pornind de la două întrebări:
„Ce ar trebui să aibă părintele pentru ca decizia de a avea un copil în orașul ăsta să nu fie o aventură?
Ce trebuie să facem pentru copil ca el să simtă că orașul ăsta e al lui și că el contează?”
Nicușor Dan
Discuția moderată de Vlad Tăușance s-a conturat în jurul a trei mari teme care au apărut ca răspunsuri la întrebările de mai sus: infrastructura urbană potrivită pentru copii, infrastructură de educație și infrastructură de sănătate și mediu. Fiecare speaker, prin propria abordare și inițiativă, a contribuit la construirea unui oraș trainic și sustenabil, a unui București din care oamenii nu mai vor să evadeze.
În cadrul acestei întâlniri a fost lansat un document-cadru realizat de Miruna Tîrcă, antropolog urban și consultant în dezvoltare comunitară, pornind de la ghidul UNICEF „Shaping Urbanization for Children”. Acest document funcționează ca o bază pentru viitoarele politici publice pe care Nicușor Dan își propune să le aplice, dacă va obține funcția de primar al Capitalei. El este structurat în jurul a cinci aspecte cheie: sănătate, siguranță, cetățenie, mediu, prosperitate.
În raport se vorbește despre intervenții pe termen scurt, mediu și lung. Intervențiile rapide pornesc cu o analiză de nevoi și trasare de strategii și politici publice. Nicușor Dan propune alcătuirea unor grupuri de lucru mixte și realizarea de analize urbane care să pună un diagostic pe subiectul orașului prietenos cu copiii.
„N-am avut niciodată de-a face cu primăria, probabil de asta nouă ne-au ieșit proiectele. […] În esență cred că cheia succesului pentru astfel de intervenții este să găsim acei oameni, acei profesori care încă există în sistemul educațional care pun suflet și pe care chiar îi interesează de soarta acestor copii. […] acei oameni nu sunt foarte mulți.”
Tudor Vlad, fundația Emag
„Nu doar ce fac copiii mei direct contează, ci și ceea ce fac și alți copii, toți copiii Bucureștiului și aș extinde asta la copiii României. […] Avem copii în continuare fără CNP, avem copii care, deși constituția spune foarte clar că acel copil fără CNP nu este diferit de al meu, care are CNP, ei nu pot să-și exercite anumite drepturi simple, cetățenești, cum ar fi ală, sistemul ală de sănătate așa cum e el, public, să poată să-l ajute și pe el. Începând de câteva săptămâni, sper, toți copiii din România vor putea beneficia de acces gratuit la servicii de sănătate la fel ca orice alt copil.”
Oana Bîzgan, deputată independentă
Realizarea unui transport public de calitate, încurajarea transportului alternativ și accesibilizarea spațiilor publice este altă intervenție pe termen scurt, cu impact vizibil rapid.
„Concluzia e una simplă: dacă construiești un oraș pentru mașini, va fi un oraș propice pentru mașini și nu pentru oameni. În momentul în care ai problema calității aerului este foarte greu să rezolvi problema. În acest moment noi ar trebui să regândim total traficul, dar vrem să facem într-un fel să nu supărăm pe nimeni. Este imposibil. […] Când ești cu un copil în mașină, îl iei de la grădiniță, îl duci acasă, îl duci înapoi, copilul ală e mult mai expus la poluanți decât restul oamenilor. Accesul mijloacelor de transport alternativ ar trebui să fie cât de cât facil.”
Magor Csibi
De asemenea, se dorește îmbunătățirea parcurilor, înființarea unor locuri noi de joacă, deschiderile temporare ale curților școlilor după încheierea orelor de curs, accesibilizarea mediului construit pentru copii cu dizabilități, organizarea de evenimente de cultură și de campanii de comunicare.
„Am făcut multe campanii de educație civică, le spunem noi, pentru a veni în ajutorul administrației. Noi considerăm cumva că rețeta de succes este amenzi plus educație civică. Dorim ca amenzile să se aplice. […] Simțim nevoia de unele măsuri mai decisive, chiar dacă supără mulți alți cetățeni. Cum e asta cu programa parcatului. Clar va supăra foarte mulți șoferi din București, dar trotuarele trebuiesc eliberate. E orașul oamenilor, nu este orașul mașinilor parcate.”
Dana Ostacie, Grow Up Romania
Intervențiile pe termen mediu pun accentul pe o problemă recurentă în București, calitatea aerului și, totodată, protejarea mediului înconjurător.
„Mediu este despre existența noastră ca specie pe pământ, vorbim de supraviețuire. Lucrurile pe care noi le facem prost la capitolul mediu ne pun în pericol existența. […] Sunt pasionată de subiectul ăsta și mi-aș dori să fie în curricula formală și să ne învățăm ca atunci când copii și tinerii vor ajunge în poziții de decizie să fie conștienți în ceea ce se bagă și ce este de făcut și de datoria lor și de responsabilitatea lor. Faptul că suntem în situația în care suntem acuma noi este pentru că decidenții la nivel politic și la nivel de corporații probabil că n-au avut parte de educația lor în zona de mediu.”
Teia Ciulacu, ViitorPlus
O temă frecventă în dezbatere a fost educația, de la renovarea sau construirea de noi școli, până la crearea de programe de educație alternativă pentru copiii din cartiere dezavatanjate și nu numai.
„Educația nonformală nu este educație alternativă de genul tot ceea ce nu poate să-ți ofere școala îți oferă un spațiu privat în care se fac acțiuni, activități și multiple lucruri cu copiii, pe bani. Educația informală ar trebui să fie un concept extins de școală în care copilul, împreună cu adultul din viața lui, împreună cu ceilalți cetățeni ai orașului și autoritatea locală, ar trebui să fie împreună și să decidă împreună asupra viitorului lor.”
Maria Drăghici
„Am făcut o serie de propuneri, ele se regăsesc și astăzi în programul de gurvernare. […] Nu s-a schimbat niciun cuvânt, dar nici nu s-a făcut o virgulă din tot programul de guvernare la capitolul sport. […] Neavând unde să facă mișcare normal că nu au cum să se dezvolte. Eu nu pledez pentru sportul de performanță, pledez pentru sport ca un mijloc de educație. Este educația fizică, așa ne creștem noi generația.” Cristian Gațu, fost handbalist român
„Dacă vorbim de copii fericiți, gândiți-vă că după ce se joacă în locurile de joacă petrec 12 ani în școlile din preuniversitar. […] O școală nouă, ca cele din afară sau ca acele pe care ni le dorim, nu mai arată așa cum arată școlile noastre. […] faceți școli de la capăt, faceți alte școli. […] Școlile din București nu mai au pază de ceva vreme. […] Eu cred că foarte mulți bani din primărie se duc în vânt mergând către așa zise proiecte educaționale.” Silvia Mușătoiu, fost director al Colegiului Național „Gheorghe Șincai”
Participarea comunității și parteneriatele între actorii urbani sunt trecute în documentul-cadru ca fiind intervenții pe termen lung. Tot aici se discută despre importanța regândirii politicilor de locuire.
„Nu cred că ar trebui să facem o deosebire între spitalele de stat și spitalele private … Cred că banii mei și ai dumneavoastră pe care îi cotizăm lună de lună ar trebui să ne urmărească pe noi ca și pacienți. […] Pe mine mă interesează serviciile. […] Cred că problema cea mai mare nu este neapărat de resurse și de aparatură, ci este de specialiști. În municipiul București, pe partea de pediatrie, numărul specialiștilor este foarte mic.”
Dragoș Diculescu, Colegiul Pacienților
„Aveam nevoie de autoritățile locale doar să nu ne pună bețe-n roate. Pentru că legislația în spațiul pubic este o zonă gri. […] Aflăm printr-un telefon că viceprimarul de sector este […] cu o echipa de știri și face un clip care s-a dovedit a fi un clip promoțional și de campanie […] În material viceprimarul vorbea, învățase pe de rost niște date despre proiectele noastre […] și le reproducea în fața echipei de știri ca și cum ar fi fost proiectul lui […] Am decis să returnăm toți banii […] ne-am gândit că nu putem să investim banii contribuabilului într-o campanie electorală.”
Mădălina Roșca, Make a Point
Un oraș bun cu copiii a fost prima dezbatere din seria de dezbateri publice inițiată de Nicușor Dan. Prin această întâlnire candidatul de Primăria București a deschis și un canal de comunicare cu participanții pe care așteaptă recomandări și sugestii cu privire la îmbunătățirea documentului discutat. Următoarele teme care vor fi supuse unor dezbateri sunt strategia de parcări, mediu, transport public.
Text și foto: Bianca Albu
Editor: Oana Despa
