Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan a vorbit despre mandatul său ajuns aproape la jumătate, la emisiunea „Insider politic”, de la Prima TV, moderată de jurnalistul Sebastian Zachmann. Edilul șef a trecut în revistă problemele cu care se confruntă Capitala și ce a făcut până acum pentru a le rezolva, a vorbit despre un posibil nou mandat și despre relațiile sale cu partidele politice.
“Bucureştiul este, aşa, dacă vrem să vorbim plastic, este un bolnav în comă, da? Şi atunci când ai un bolnav în comă, te duci înăuntru, nu te ocupi de suprafaţă”
Intrebat de moderatorul emisiunii de ce crede că bucureștenii sunt nemulțumiți de prestația sa în fotoliul de edil. Nicușor Dan a făcut o radiografie a situației financiare în care a găsit Primăria și care au dus Capitala aproape de comă.
“Nicușor Dan: A ajuns în comă prin nefinanţare. Deci primarul Oprescu, spre exemplu, a găsit datorii de 100 de milioane de euro la termoficare şi le-a dus la 900 de milioane de euro. Primarul Firea, fără să facă mari lucrări de investiţii, avea un buget de patru miliarde şi cheltuia în fiecare an cinci miliarde.
Sebastian Zachmann: Pe ce?
Nicuşor Dan: Pe fel de fel de târguri, evenimente, subvenţii.
Sebastian Zachmann: Dar şi pe subvenţie, la RATB, la căldură, nu?
Nicuşor Dan: Ei, am făcut o situaţie pe subvenţia pe care ar fi trebuit să o plătim la termie, pe care Bucureştiul ar fi trebuit să o plătească la termie în ultimii 10 ani şi au fost 2,5 miliarde care nu s-au plătit. Şi alea sunt exact investiţiile care în momentul de faţă se văd. Din păcate, asta este. E un decalaj în timp între ce faci şi până când se vede. Şi noi acum, pe termie, din fericire am reuşit să plafonăm, adică să nu ducem pierderile şi mai mult decât erau până acum. Pe termie pierderile au fost tot mai mari, tot mai mari, pe măsură ce nu s-au făcut investiţii. Şi acum durează un timp până când prin investiţiile pe care le facem pierderile… să scădem pierderile”, a explicat Nicușor Dan.
“Ne-a lovit războiul din Ucraina şi criza conductelor, în general a tot ce înseamnă metal”
Reabilitarea termică în Capitală se face într-un ritm mai scăzut decât era programat, susține Nicușor Dan. Deși avea toate condițiile pentru ca, anul acesta, 50 de km de rețea să fie înlocuite, din cauza războiului din Ucraina și a crizei din China nu se vor reabilita mai mult de 30. Nicușor Dan a făcut și un calcul al reabilitărilor din mandatele edililor dinaintea sa. Până în 2015 s-au reabilitat cam 100 de kilometri iar în mandatul Gabrielei Firea, 20 de kilometri pe an.
“Din păcate, ne-a lovit războiul din Ucraina şi criza conductelor, în general a tot ce înseamnă metal. Spre exemplu, puteam să începem cu un privat şantierul din Pantelimon, puteam să îl începem, aveam totul semnat, 1 martie, şi încă aşteaptă să îi vină conducta din China cu vaporul. Deci în 2022, am fi putut să mergem la 50 de kilometri. Aşa, realist, pentru că am pierdut toate lunile astea din cauza crizei de conducte, o să ne ducem pe la 30”, a conchis Nicușor Dan.
Edilul șef susține, însă, că următorii ani vor fi mai buni și va reuși să atingă ținta de 50 de km de rețea reabilitată pe an deoarece contractele de lucrări sunt deja semnate. În acest moment, conform datelor prezentate de Nicușor Dan, din cei 1000 de km de rețean principală de termoficare au fost reabilitați 130.
“Am scos Primăria din faliment“
Edilul șef al Capitalei consideră ca una dintre cele mai mari realizări ale mandatului său este că a reușit să deblocheze conturile și să readucă încrederea partenerilor de afaceri Primăria București. Ultimul împrumut al municipalității s-a făcut la o dobândă mai mică decât cea pe care o au împrumuturile Guvernului.
“Primăria Capitalei, aşa cum am preluat-o, era o instituţie cu datorii curente de trei miliarde de lei, adică bani pe care ar fi trebuit să îi dăm pe loc, da?, trei miliarde de lei. Şi, şi mai important, cu conturile blocate, adică nu puteam să facem nicio investiţie.(…) Şi a durat vreo 5-6 luni până când am reuşit să deblocăm conturile şi inclusiv să organizăm Campionatul de Fotbal. Deci ăsta este primul lucru important. Am scos Primăria din faliment, avem datorii şi în momentul de faţă, nu de nivelul trei miliarde, dar ele sunt toate eşalonate. Am ieşit pe piaţă, şi ăsta este… asta e nota pe care ţi-o dă piaţa, am ieşit pe piaţă să ne împrumutăm de 550 de milioane ca să rostogolim o datorie mai veche pe care a făcut-o primarul Videanu când a cumpărat autobuzele Mercedes şi ne-am împrumutat mai ieftin decât Guvernul. Deci banii… dobânda pe care noi o plătim e dobânda mai mică decât a Guvernului, ceea ce e un lucru extraordinar, înseamnă că piaţa are încredere în noi”, a explicat Nicușor Dan.
“Noi n-am anulat dezvoltarea, oraşul ăsta are un regulament”
Bucureștiul ar fost un oraș blocat în 3-4 ani, consideră edilul șef, care spune că blocarea PUZ-urilor a fost o necesitate pentru a opri dezvoltarea haotică a Capitalei. Nicușor Dan susține că dezvoltatorii pot construi în continuare, pe baza PUG-ului, și respectând indicatorii urbanistici dictați de acesta.
“Un dezvoltator imobiliar poate să respecte, că noi n-am anulat dezvoltarea, oraşul ăsta are un regulament, Planul Urbanistic General, şi oricine poate să construiască în baza lui. Aşa cum au construit toţi vecinii lui. Dacă vrea să construiască mai mult, trebuie să-şi obţină un PUZ. Asta era nenorocirea cu PUZ-urile de sector, că pe o stradă de şapte metri puteai să construieşti P+14, da? Acolo unde vecinii tăi aveau P+1. Deci există în momentul de faţă un PUZ… există PUG-ul, care e în vigoare, oricine poate să îşi ia autorizaţie de construire, şi dacă cumva eşti într-o zonă industrială poţi să vii la Primăria Generală şi, dacă Primăria Generală consideră util, poate să-ţi dea un Plan Urbanistic Zonal prin care să construieşti locuinţe sau ce vrei tu să construieşti, birouri”, a răspuns Nicușor Dan acuzațiilor că blochează noile investiții imobiliare.
“Prioritizarea investițiilor”
Cea de-a treia mare realizare a mandatului său de până acum este, în opinia lui Nicușor Dan, prioritizarea investițiilor în Capitală. Edilul a explicat cum, în colaborare cu primarii de sector, a scos din sarcina Primăriei Generale anumite proiecte pentru ca să se poate concentra pe investițiile mari.
“Am găsit investiţii pe care am găsit înţelegere cu primarii de sector, am găsit termoizolări de blocuri, am găsit săli de sport la şcoli şi fel de fel de lucruri din astea, evident, utile, dar care nu sunt… nu-ţi rezolvă problema structurală pe care oraşul o are. Şi, atunci, ce am reuşit să facem a fost pe de-o partea, cu colaborarea primăriilor de sector, să dăm aceste investiţii către primăriile de sector, şi pe de altă parte noi să ne concentrăm pe acele investiţii importante pentru oraş, care sunt metroul de suprafaţă, reabilitarea liniilor de tramvai, unde se circulă pe unele porţiuni cu 5 kilometri la oră, semaforizare inteligentă. Astea sunt cele mai mari, şi după aceea mai sunt, în colaborare cu judeţul Ilfov şi cu Ministerul Transporturilor, acele radiale, ieşiri din oraş, care merg până la autostrada de centură, şi altele mai mici, cum sunt… cum să zic?, afişajul electronic în staţiile de autobuz şi aşa mai departe”, a mai spus Nicușor Dan.
“Pot să vă dau nişte realizări, de exemplu faptul că am semnat contractul pentru aceste 100 de tramvaie”
Nicușor Dan a vorbit și despre achiziția de tramvaie, de la Astra Arad. A explicat și de ce tramvaiele sunt mai lungi decât perioanele dar și de ce reabilitarea peroanelor costă atât de mult, așa cum a scris Buletin de București. Costul tramvaielor de la Astra plus reabilitarea înseamnă o investiție mai mică decât dacă se cumpărau tramvaie mai scurte de la un alt producător.
Sebastian Zachmann: Dar de ce sunt mai lungi tramvaiele decât peroanele?
Nicuşor Dan: Bun. Este un calcul care s-a făcut foarte bine de fosta administraţie în momentul în care s-a lansat şi atât solicitarea de finanţare din partea Comisiei Europene, cât şi ulterior contractul pentru tramvaie, este un calcul de oportunitate, în sensul că…
Sebastian Zachmann: Deci aţi moştenit acest calcul de la Gabriela Firea, da?
Nicuşor Dan: Da, care este bun.
Sebastian Zachmann: Care este bun.
Nicuşor Dan: E un calcul bun, sigur că da. Pentru că, vă dau exemplu linia 41, pe care o să circule…
Sebastian Zachmann: Deci metroul uşor din Capitală, da?
Nicuşor Dan: Da, da, da, linia 41, pe care o să circule o parte din aceste tramvaie. Acolo avem tramvaie care vin la 2-3 minute şi care sunt pline, da?
Sebastian Zachmann: Da, vin foarte des.
Nicuşor Dan: Şi ele sunt de 27 de metri. În momentul în care o să ai un tramvai de 36 de metri, nu o să mai vină la 2-3 minute, o să vină la 3-4 minute şi cu un singur vatman. Deci ai făcut o economie şi de energie şi de personal.
Sebastian Zachmann: Sigur am făcut economie? Pentru că cei de la buletin de Bucureşti scriu că reabilitarea unui singur peron costă 123.000 de euro.
Nicuşor Dan: Da.
Sebastian Zachmann: Totuşi, un peron costă cât un apartament cu trei camere?
Nicuşor Dan: Nu, e vorba aici şi de… Nu e 123.000 de euro, e 60.000 de euro şi e vorba şi de banda de asfalt, şi de copertină şi de tot ce înseamnă amenajare, şi de sistemul de informare electronic, tot ce înseamnă…
“Asta este speranţa, 100 de tramvaie, 100 de autobuze electrice, 122 de troleibuze”
În opinia edilului șef, o soluție de fluidizare a traficului în Capitală este dezvoltarea transportului în comun. Adică investiții în reabilitarea liniei de trambai, achiziția de tramvaie, autobuze electrice și troleibuze.
“Foarte bine au făcut primarii din anii 2000 care au reabilitat 100 din 150 de kilometri. Acum noi avem toate documentaţiile făcute pentru ceilalţi 50 de kilometri, adică nu avem banii, costă cam 10 milioane de euro pe kilometru, şi aşteptăm deschiderea Programului Operaţional Regional, noile fonduri pe 2021-2027, ca să putem să aplicăm şi să începem. Deci avem toate documentaţiile ca să putem să începem să lucrăm la ele. Semaforizarea inteligentă sau managementul traficului, asta înseamnă că în sfârşit trebuie să avem nişte intersecţii care comunică cu serverul central şi care prioritizează în funcţie de volumul de trafic. L-am împărţit pe patru etape. Aici am avut o colaborare foarte bună cu primăriile de sector, am aplicat împreună la PNRR. Şi prima etapă sunt ieşire, câte o ieşire pe fiecare sector, de exemplu Militari, să adăugăm semafoare acolo unde este o trecere de pietoni. Că degeaba ai tu un flux de verde dacă ai o intersecţie nesemaforizată sau o trecere de pietoni care îţi întrerupe acest flux. Deci prima etapă este să avem aceste ieşiri din Bucureşti. A doua etapă, 260 de semafoare, să fie toate conectate, existente, să fie toate… restabilită conexiunea cu serverul central. A treia etapă, să mergem până la cele 500 pe care să le conectăm la rândul lor cu serverul central şi după aceea să extindem la 800 de intersecţii în Bucureşti. Asta putem s-o facem până în 2024”, a declarat edilul șef.
“Sediul Primăriei Capitalei nu are în momentul de faţă o recepţie“
Expertiza Podului Basarab va fi finalizată în 3 luni, promite Nicușor Dan, care a adăugat că nu e singura investiție mare a Capitalei nerecepționată. Și a dat ca exemplu chiar sediul Primăriei Capitalei. Situația se va schimba însă, spune el.
“Şi pentru Podul Basarab şi toate celelalte pentru care nu există recepţia, pentru că nu mai suntem exact la momentul la care s-au terminat lucrările, trebuie să începem printr-o expertiză, să vedem unde suntem cu construcţia la momentul ăsta şi după aceea să scoatem în… să vedem care sunt lucrurile de remediat şi pentru care, nefiind în garanţie, va trebui să plătim o firmă de construcţii să le remedieze, şi după aceea să semnăm un contract de mentenanţă, astfel încât să fie făcută mentenanţa. (…) Obiectivul nostru este ca până la sfârşitul lui 2023 să închidem povestea asta, adică să avem tot ce înseamnă mari lucrări de infrastructură, să fie… să aibă expertiza care să le spună unde suntem şi dacă e nevoie de mentenanţă să semnăm un contract de mentenanţă. “, a explicat Nicușor Dan.
” Primăria Capitalei ar trebui să ia 6 din 10 şi primăriile de sector 4 din 10″
Primarul general susține că Primăria Capitalei ar trebui să ia o cotă parte mai mare din taxele plătite de bucureșteni. Spune că va face această propunere care are nevoie, însă, de girul Guvernului și Parlamentului.
“Bucureştiul este într-o situaţie singulară, prin faptul că avem sectoare şi prin faptul că taxele şi impozitele locale, majoritatea lor covârşitoare, se duc către sectoare. E adevărat că nivelul lor trebuie stabilit de către Consiliul General, numai că Consiliul General face doar să reglementeze câţi bani o să ia sectoarele de la cetăţeni. Şi aici e un lucru pe care eu l-am spus inclusiv când Gabriela Firea şi inclusiv când Sorin Oprescu erau primari, că este o împărţire defectuoasă a banilor între Primăria Generală, care are transportul public, care are căldura, care are spitalele, care are teatrele, care are DDD-ul, care are iluminatul public, semafoarele şi toate astea, care ia 4 miliarde din 10, şi primăriile de sector, care au în esenţă şcolile şi salubrizarea.(…) În opinia mea, Primăria Capitalei ar trebui să ia 6 din 10 şi primăriile de sector 4 din 10”, a explicat Nicușor Dan.
“ Schimbăm mesaje pe WhatsApp“
Întrebat de relațiile pe care le are cu actuala guvernare, Nicușor Dan a declarat că schimbă mesaje cu premierul pe whatsapp. Spune că este un edil independent politic dar cu o relație foarte bună cu majoritatea formată din USR, PNL și PMP, ceea ce i-a permis să treacă prin CG peste 99% din proiecte.
“Eu sunt un primar independent, care are o relaţie foarte bună cu o majoritate formată din USR, PNL şi PMP. Deci nu aţi auzit, chiar dacă există, bineînţeles, ca în orice formă de colaborare politică, coaliţie, există tensiuni. În linii mari, într-un an şi jumătate de mandat, lucrurile au mers în această colaborare. Deci nu aţi auzit de scandaluri în Consiliul General între aceste formaţiuni politice. 99% din proiectele pe care le-am propus în Consiliul General au trecut şi asta presupune o discuţie înainte şi o negociere şi o disponibilitate de a colabora, pe care… pentru care trebuie să mulţumesc acestor partide”, a mai adăugat Nicușor Dan.
“Evident că-mi doresc să continui”
Edilul șef nu a negat că ia în considerare o nouă candidatură, dar a adăugat că decizia depinde de mulți factori.
“Deci sunt foarte multe lucruri pe care să le facem noi până în 2024 şi atunci evident că – cum să spun? – feedback-ul pe care ni-l vor da bucureştenii va fi foarte important în decizia fiecăruia dintre noi. Eu evident că-mi doresc să continui, pentru că administraţia publică e pe termen lung, faci azi, am terminat discuţiile în mai 2021 şi primul tramvai din cele 100 a venit august, în iulie 2022. Deci administraţia publică e pe termen lung, Bucureştiul este un oraş în care nu s-au făcut lucruri structurale ani de zile şi atunci e nevoie de o continuitate, da”, a declarat Nicușor Dan.
Pus în fața unor mesaje de nemulțumire ale bucureștenilor, edilul a explicat că oamenii trebuie să aibă răbdare, că rezultatele proiectelor pe care le are în derulare se vor vedea mai târziu.
“Emisiunea asta, ca şi orice alte comunicări publice, ajută, cred eu, bucureştenii să înţeleagă că există o perioadă de maturitate a proiectelor pe care noi le facem cu actuala administraţie şi că un mesaj de a avea răbdare până la finalul mandatului pentru a le vedea materializate. Bineînţeles că, dacă ne uităm la poza de moment şi mai ales la aşteptările pe care bucureştenii le-au avut şi mai ales cei care m-au susţinut, lucrurile pot să pară că cumva… întârziate, ca să le spun aşa”, a mai adăugat Nicușor Dan.
