Masterplanul Velo București, documentul care ar urma să stea la baza dezvoltării infrastructurii pentru biciclete din Capitală, va fi prezentat în fața cetățenilor pe 21 august.
Deși au fost preluate mai multe exemple de bune practici din afară, cu precădere din ghidurile olandeze, Asociația Pro Infrastructura avertizează că „diavolul stă în detalii”, iar lățimile propuse pentru viitoarele piste de biciclete sunt prea mici ca bicicliștii să se poată deplasa în siguranță și confort.
În acest context, Buletin de București a stat de vorbă cu Ionuț Ciurea, vicepreședinte și director executiv al asociației.
„La o pistă de un metru, trebuie să mergi ață”
Masterplanul Velo București prevede construirea unei rețele principale de piste pentru biciclete, în lungime de 150 kilometri. Aceasta ar urma să fie completată de una secundară, cu rol colector, de 415 kilometri, astfel încât noile piste să poată deservi întreg orașul.
Lățimile propuse pentru viitoarele piste de bicicletă diferă în funcție de tip: principală sau secundară.
CITEȘTE ȘI: Doar 56,3 km de piste pentru biciclete are Bucureștiul. Peste jumătate nu pot fi folosite în siguranță
MasterPlanul Velo București: „E mai confortabil, că nu trebuie să stai ață”
Ionuț Ciurea atrage atenția că dimensiunile prevăzute în masterplan nu sunt suficiente. Pista de biciclete ar trebui să aibă cel puțin 1,75 metri, pentru ca bicicliștii să se poată deplasa confortabil.
Pistele principale ar trebui să aibă 2 metri, iar cele secundare 1,75, explică acesta.
Nu e suficient un metru. La un metru trebuie să mergi ață. Trebuie să ai 1,75 măcar, dacă nu 2 metri. (…) Atât este și în Olanda și există un motiv pentru asta: că e mai confortabil, că nu trebuie să stai ață și să vâjâie mașinile pe lângă tine.
Totodată, sunt de preferat cele unidirecționale, astfel încât bicicliștii să poată merge în același sens cu traficul auto.
Există multe bulevarde unde chiar este loc. Multe bulevarde late cu locuri de parcare, cu trei sau patru benzi pe sens. De exemplu, Maniu, Magheru, Pantelimon. Chiar sunt multe.
CITEȘTE ȘI: Sub 15 km/h, viteza medie a autobuzelor din București. Doar o cincime o depășesc
Pistele de bicicletă existente nu pot fi folosite: „Ar trebui aruncate la gunoi”
Cota modală a mersului pe bicicletă/ trotinetă este de doar 4%, conform unui chestionar inclus în Masterplanul Velo.
Vicepreședintele Asociației Pro Infrastructura a precizat că datele arată că există cerere, însă infrastructura actuală nu o satisface.
Mai precis, deși există bucureșteni care și-ar dori să se deplaseze cu bicicleta, aceștia aleg o altă variantă din cauza pistelor puține, întrerupte și periculoase.
Problema principală este de siguranță și confort.
Singura pistă care poate fi dată drept exemplu este cea de pe Calea Victoriei.
Practic, este singura pistă cap-coadă, normală, civilizată, care există în București. Mai există pe aici, pe acolo, dar sunt întrerupte. Nu sunt făcute cum trebuie, din varii motive. Cea de pe Victoriei poate să fie luată ca reper.
Categoriile de trafic trebuie să fie clar delimitate: pietonal, velo, rutier (mare – transport în comun și mic – mașini), subliniază expertul. Din această cauză, multe dintre pistele existente nu pot fi folosite.
Cele amenajate pe trotuar nu se pot numi piste, ar trebui aruncate la gunoi.
Mai exact, este nevoie de o separare fizică între circulația rutieră și cea velo, de tip bordură sau stâlpișori. Întrebat de reporterii Buletin de București ce variantă ar fi de preferat, Ionuț Ciurea a răspuns
Cu cât delimitarea este fizic mai dură, cu atât este mai sigur. Adică o bordură înaltă ar fi mai sigură.
„Vâjâie autobuzul și mașina pe lângă tine”
Un alt exemplu de „așa nu” este cea de pe Splaiul Independenței, amenajată în timpul administrației Firea, adaugă vicepreședintele Asociației Pro Infrastructura:
„Mai bine trăgeai o limbă de vopsea pe asfalt, că era mai sigur și era mai folosită. Nici autobuzul nu încape, nici ciclistul, că-ți vâjâie autobuzul și mașina pe lângă tine. Nu este nici separat, este o bătaie de joc.
Eu de câte ori am mers pe Splai cu mașina, nu am văzut un ciclist. Nici eu n-am curaj să merg acolo cu bicicleta”, a arătat Ionuț Ciurea.
De altfel, în Capitală există doar 56,3 km de piste pentru biciclete, dintre care peste jumătate din rețeaua existentă „nu asigură condiții minime de funcționare”, conform Masterplanului Velo.
Masterplanul Velo București: Obiectivele propuse
Documentul prevede ca „în 2035, peste 15% din deplasările cotidiene să fie realizate zilnic cu bicicleta de către locuitorii și vizitatorii orașului”.
Asociația Pro Infrastructura consideră obiectivul „foarte ambițios”, în special în contextul în care infrastructura velo nu este singura problemă a traficului bucureștean, iar resursele trebuie folosite și în alte locuri.
Dar de undeva trebuie să pornim, pentru că este clar că există cerere, potențial de creștere, de deplasare cu bicicleta. Cu siguranță este. Cât de mare este și ce se poate face în 10 ani, rămâne de văzut.
Totodată, cu siguranță va fi nevoie de o schimbare de mentalitate, adaugă Ionuț Ciurea. Amenajarea pistelor de biciclete presupune mai mult spațiu pentru oameni și biciclete, mai puțin pentru mașini: mai puține locuri de parcare, benzi mai înguste, mai puține, etc.
„Făcând pista, trebuie să rearanjezi toată stradă. Trebuie să umblii la borduri, la trotuare, la asfalt, probabil și la utilități, etc. (…) Dar dacă vrem civilizație, trafic mai lejer, și infrastructura velo este parte din ecuația asta.”
Prezentarea MasterPlanului Velo va avea loc de la ora 17:00, la sediul ARCUB din Strada Gabroveni 84-90. Documentul poate fi consultat pe site-ul Primăriei Municipiului București.
CITEȘTE ȘI: Masterplanul pentru biciclete, punct final miercurea viitoare. Principalele prevederi ale documentului
