Calitatea aerului din Capitală a devenit în ultimele zile subiect de scandal între primarul general al Muncipiului București, Gabriela Firea și ministrul Mediului, Costel Alexe. Între timp, Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANMP) a răspuns solicitării Buletin de București cu privire la numărul de alerte de poluare emise către populație.
„Din anul 2004 şi până în prezent nu s-au depăşit pragurile de alertă, iar pragul de informare pentru ozon a fost depăşit în anul 2016, luna august, fiind emise trei comunicate de avertizare către public, urmate de informarea DSP, pentru stabilirea măsurilor necesare de a fi luate pentru protecția sănătăţii populaţiei”, se arată în răspunsul transmis de către Agenția Națională de Protecție Mediului la solicitarea redacției Buletin de București.
Poluarea cu ozon intră însă în altă categorie de factori nocivi pentru sănătatea populației și are loc abia atunci când mai multe condiții sunt îndeplinite.
Cu alte cuvinte, aceasta apare ulterior poluării cu micro-particulele PM 1, PM 2.5 si PM10, despre care Buletin de București a scris aici.
„Vorbim de un cocktail de substanțe organice volatile, de monoxid carbon, de oxizi de azot și de lumina solară. Acest tip de ozon nu are legătură cu stratul de ozon. Acolo e ozon ca element chimic care este “spart” de poluare. Ozonul la care face referire ANPM este de tip troposferic și se formează în urma arderilor de la mașini, termocentrale, rafinării etc. Când e foarte cald și însorit crește acest nivel de ozon, dacă arderile sunt și ele la cote mari. La fel și în zilele cu ceață și fără vânt. Dacă e multă poluare în aer, toate noxele se prind de moleculele de apă din ceață și formează smog-ul sau, popular, ceața toxică”, explică pentru Buletin de București meteorologul Andreea Mocanu.
Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător reglementează modul în care sunt stabilite pragurile de alertă și așa-numitele praguri de informare către populație.
Buletin de București a descoperit că textul legii nu face nicio referire la micro-particule, ci doar la cantitățile de ozon, dioxid de sulf și dioxid de azot din atmosferă.
Agenția Națională pentru Protecția Mediului nu a răspuns însă la toate întrebările adresate prin solicitarea de presă.
Cu privire la senzorii care apar ca nefuncționali ai stațiilor de monitorizare controlate de stat, costurile lunare cu funcționarea celor opt stații din zona București-Ilfov și cu privire la motivele pentru care nu sunt funcționale panourile electronice de informare a populației, ANMP și-a declinat competențele către Ministerul Mediului.
Despre toate acestea, în următoarele episoade din seriei Marea Mușamalizare a Aerului din București.
Editor: Oana Despa
Sursă cover photo
lasă un comentariu