Un raport al Curții de Conturi a Uniunii Europene arată în dreptul României că nivelul de poluare a atins cote alarmante, astfel încât valorile au ajuns să le depășească pe cele din India și să fie apropiate cu cele din China la capitolul îmbolnăvirea populației.
Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele verificărilor cu privire la politicile și programele Bruxelles-ului, asumate de statele membre.
Raportul special intitulat „Poluarea atmosferică: sănătatea noastră nu este încă protejată în mod suficient”, publicat în anul 2018, arată că particulele în suspensie fine (PM2,5) au cauzat în jur de 400 000 de decese premature în rândul cetățenilor UE, iar dioxidul de azot în jur de 75 000.
Analiza are la bază date ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care, la rândul ei, trage un semnal de alarmă cu privire la poluare cu microparticule de acest timp.
OMS consideră că PM2.5 este cel mai nociv dintre poluanții atmosferici și subliniază că standardul Uniunii Europene se bazează doar pe o medie anuală, viciată de perioada verii, când consumul de conbustibili solizi și lichizi scade, datorită temperaturilor ridicate de afară, iar valorile de poluare scad.
Directiva Bruxelles-ului privind calitatea aerului înconjurător prevede o medie anuală la indicativul PM2.5 de 20 micrograme la un metru cub de aer începând cu ianuare 2020, in scaderea cu 5 μg/m3.
Această medie este însă dublă față de valoarea stabilită de standardele Organizației Mondiale a Sănătății, de 10 μg/m3.
Totul în contextul în care România depășește India la capitolul „număr de ani de viață sănătoasă pierduți din cauza poluării” și este în imediata vecinătate a Chinei, cunoscută pe plan mondial ca având mari probleme cu poluarea.
Înapoi, la București…
Depășirile de până la două sau trei ori ale mediilor anuale în București au dus la declanșarea procedurii de infrigement împotriva României.
Asta deși raportările la Bruxelles privind parametrii de poluare nu au fost întotdeauna precise și furnizate la timp.
„Am trimis date pe 65%, pe 50% din timpul de funcționare, doar că să putem raporta și noi ceva. Și să știți că am avut perioade când specialiști de la Agenția Europeană de Mediu au închis ochii și nu au raportat la Comisie ce se întâmplă la noi. Ne-au acceptat aceste raportări insuficient de acoperitoare. Dacă nu s-ar fi întâmplat așa, nu aveam procedura de infrigement doar pentru trei orașe, erau mult mai multe”, a explicat în episodul VII al investigației un expert din cadrul Ministerului Mediului.
Cu privire la planurile de combatere a poluării, analiza Curții de Conturi Europene mai arată că statele membre nu au obligația de a raporta cu privire la punerea în aplicare a planurilor lor privind calitatea aerului și nici de a le actualiza ori de câte ori adoptă noi măsuri sau când progresele realizate sunt insuficiente.
Mai mult, unele dintre dispozițiile directivei privind calitatea aerului „sunt, prin natura lor, dificil de verificat cum ar fi asigurarea faptului că statele membre se achită de sarcinile lor privind informarea publicului sau verificarea amplasamentului a peste 4 000 de stații de monitorizare”.
Comisia a estimat că, în 2020, costurile directe pentru respectarea valorilor privind calitatea aerului înconjurător se vor situa la o valoare cuprinsă între 5 și 8 miliarde de euro pe an. În schimb, beneficiile pentru sănătate în valoare monetară vor reprezenta între 37 și 119 miliarde de euro pe an.
Editor: Oana Despa
Sursă cover
