Mai puțină căldură, mai multă poluare. Termoficarea în București

Pe măsură ce trece timpul, Capitala se îndepărtează și mai tare de obiectivul strategic al politicii energetice europene privind reducerea emisiilor de gaze și eșuează în combaterea poluării masive din oraș. Unul dintre principalii factori este serviciul de furnizare a energiei termice la nivelul municipiului Bucureşti. Chiar dacă beneficiem de cel mai eficient și mai puțin poluant sistem de încălzire și răcire –  sistemul centralizat -, vechimea conductelor, pierderile mari de apă și energie și indiferența autorităților locale fac din termoficare o sursă de poluare majoră.

Dacă vrei să afli mai multe despre subiectul încălzirii din București, citește și restul articolelor din serie, sau vino la dezbaterea din 31 ianuarie.

Studiul de Oportunitate privind Modalitatea de Gestiune a Activității de Producere a Energiei Termice în Arealul Deservit de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică, alături de Primăria București, confirmă aceste lucruri.

1.„ Evacuarea căldurii în mediul ambiant, în special în mediile acvatice, dar şi în sol constituie o formă de poluare fizică, care prin modificarea temperaturii poate provoca serioase perturbaţii în floră şi faună.”

2.„ Reţeaua de transport şi distribuţie a agentului termic din arealul acoperit de către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică Bucureşti-Ilfov este veche, drept urmare pierderile energetice ajung şi la 28%. Pe lângă ineficienţa energetică evidentă, se mai adaugă şi poluarea termică a solului şi a apelor subterane pe care traseul reţelei de termoficare le traversează.”

3.„ Modificarea temperaturii mediului provoacă un stres pe ansamblul terestru viu, stres care are efecte subletale asupra organismelor precum: metabolismul, sporul populaţiei, alimentaţia şi digestia, respectiv letale: durata de viaţă, starea de sănătate.”

4.„ Poluarea termică a apei cauzată de centralele electrice şi termice prin introducerea apei utilizate de răcire în bazinele acvatice conduce la accelerarea unor procese biochimice, precum şi o scădere a oxigenului dizolvat în apă. Se încalcă ciclul fin de reproducere echilibrată a diferitelor organisme. În condiţii de poluare termică, de regulă, se observă o creştere puternică a algelor şi dispariția altor organisme, care trăiesc în apă.”

5.„ Poluarea termică este vizibilă şi pe traseul reţelei de transport şi distribuţie, unde se poate observa cum pe timp de iarnă zăpada se topeşte exact deasupra reţelei de termoficare. Căldura degajată de conductele neizolate continuă şi pe timp de vară să încălzească pământul, să usuce iarba, copacii şi florile.”

6. „Pe măsură, însă, ce înălţimea coşurilor de evacuare a gazelor contaminate creşte, contaminarea terenului din imediata apropiere a sursei de poluare va scădea ca nivel de contaminare dar regiunea contaminată se va extinde în suprafaţă. Din nefericire, acesta este şi cazul centralelor termice aflate în arealul acoperit de către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică Bucureşti-Ilfov.”

7. „Cumularea lipsei spaţiilor verzi împădurite cu poluarea termică şi cu poluarea atmosferică conduc la o poluare generală semnificativă a oraşului.”

Poluanții care ne atacă

În vara anului 2018, consilierii locali PMB aprobau Planul Integrat de Calitate al Aerului în Municipiul București 2018-2022. Chiar din primele pagini ale documentului aflăm care sunt poluanții care ne amenință, sursele lor și ce efecte au asupra sănătății și a mediului.

Efectele oxizilor de azot

Afecțiuni pulmonare
Iritarea căilor respiratorii
Creșterea incidenței producerii de astm sau cancer la copii
Întârzierea creșterii intrauterine
Naștere prematură

Oxizii de azot (NO_x) ne afectează în funcție de timpul de expunere. Concentrațiile zilnice sunt asociate cu creșterea numărului de îmbolnăviri și a ratei de mortalitate cu cauze cardiovasculare și respiratorii. Pe lângă asta, oxizii de azot pot duce la afecțiuni pulmonare, creșterea incidenței producerii de astm la copii, dar și a cancerului la copii și adulți. Ei au de asemenea efecte asupra fetusului, precum întârzierea creșterii intrauterine sau nașterea prematură. Și mediul este afectat de NOx pentru că se acidifiează solul și apele de suprafață, fapt ce influențează biodiversitatea.

Benzenul este un compus organic volatil netant (COV_nm) care are efecte majore asupra toxicității sângelui și a geneticii. Poate provoca mai multe tipuri de tumori și scade numărul de celule care asigură imunitatea din măduva osoasă. Expunerea pe termen scurt la benzen se manifestă prin dureri de cap, amețeli, pierderi de coordonare sau greață.

Particulele în suspensie (PM₁₀/PM_2,5) sunt particule microscopice aflate în suspensie în atmosferă. Ele pot pătrunde prin tractul respirator până la nivelul alveolelor pulmonare sau, dacă sunt foarte mici, pot trece în sistemul cardiovascular. În planul aprobat de PMB scrie că „studiile OMS (2005) atribuie poluării produse de PM_2,5 din aer circa 3% din decesele produse din cauze cardio pulmonare, 5% din mortalitatea produsă de cancer de trahee, bronhii și plămâni și aprox. 1% din afecțiunile acute privind infecțiile respiratorii pentru copiii sub 5 ani la nivel mondial.” Bineînțeles că efectele asupra mediului sunt majore, astfel că particulele în suspensie pot chiar să împiedice procesul de fotosinteză și, deci, să producă mortea anumitor plante. Într-o serie amplă publicată în ultimele două luni pe Buletin de București, Cătălin Doscaș a explicat despre cum (nu) gestionează statul român măsurarea calității aerului și despre concentrațiile de particule care depășesc limita pentru protecția sănătății umane.

Dintr-un motiv sau altul, Planul Integrat de Calitate a Aerului nu menționează monoxidul de carbon (CO) sau dioxidul de sulf (SO₂) în secțiunea poluanților, deși, în anumite cantități, ele pot deveni periculoase pentru sănătate. În medie, pe oră, cantitatea de SO₂ din București (41.4 µg/m3) depășește cantitatea de SO₂ din orașele Voluntari (15 µg/m3), Otopeni (5,5 µg/m3) și Popești Leordeni (20,4 µg/m3) împreună. Conform unui Raport de Amplasament RADET aceste emisii gazoase sunt, sau ar trebui să fie, monitorizate lunar.

Poluarea în București

Faptul că multe dintre emisiile de poluanți au depășit valorile limită nu mai este o surpriză. Există, totuși, niște factori care influențează cantitatea de poluare. Unul foarte important îl reprezintă categoriile de locuințe. Într-un raport PMB de acum șase ani am identificat diferențe mari între valoarea emisiilor de NO_x la apartamentele debranșate nereabilitate și cele reabilitate. În plus, casele cu centrale termice nereabilitate și cele cu sobe nereabilitate au poluat cel mai mult.

Și la nivel de sector diferențele sunt consistente. În sectorul 1 s-au produs de trei ori mai multe tone de monoxid de carbon decât în sectorul 3. Un motiv al acestei diferențe este faptul că în zona centrală există o densitate mare de clădiri și imobile neconectate la RADET.

Cea mai mare contribuţie la valorile concentraţiilor de NO_x o aveau, în 2014, CET Sud și CET Vest.

Tone de CO₂ în București

Directiva din partea Uniunii Europene a fost ca, până în anul 2020, fiecare țară să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20%, să sporească ponderea energiei regenerabile la cel puțin 20% și să realizeze economii de energie de 20% sau mai mult. Toate aceste măsuri trebuie implementate pentru a combate schimbările climatice și poluarea aerului. În acest sens, sistemul centralizat de alimentare cu energie termică precum cel din București este ideal pentru reducerea emisiilor de CO₂. Practica, însă, lasă de dorit. În ultimii zece ani autoritățile locale au acordat din ce în ce mai puțini bani pentru reabilitarea sistemului de termoficare.

În lipsa implementării unor proiecte de reabilitare și modernizare, emisiile de CO₂ au continuat să depășească limita impusă de UE. Într-un studiu de oportunitate privind reorganizarea RADET din 2014 această problemă este subliniată: „Emisiile de CO₂ [ale CTZ Casa Presei] verificate pentru perioada 2008-2012 au depășit cota.”

Comparativ, CET București Vest, CET București Sud și CET Progresu au emis mult mai multe tone de CO₂ decât RADET.

Chiar dacă emisiile de CO₂ au depășit limitele acceptate, statul a decis să păstreze această informație secretă. Am găsit într-un raport făcut de Institutul de Sănătate Publică în 2018 întrebarea „ A fost necesară în județul dumneavoastră în anii 2016 și/sau 2017 informarea populației cu privire la riscurile pentru sănătatea populației în relație cu calitatea aerului înconjurător?”. Răspunsul autorităților din București a fost: Nu.

O problemă veche rămasă fără rezolvare

Poluarea generată de CET-uri și centrale termice nu este o noutate pentru autoritățile locale. În urmă cu patru ani a fost aprobat Planul Local de Acțiune pentru Mediu care atrage atenția asupra acestor probleme.

„Combustia [din centralele termice] este de cele mai multe ori incompletă datorită neautomatizării arderii, randamentului redus și unei supravegheri precare și determină degajări de noxe deloc neglijabile care se dispersează exact în zonele de locuințe, intens populate, pe care aceste centrale le deservesc.”

Din 2016 până astăzi au mai apărut o mulțime de studii care atrag atenția asupra poluării generate de sistemul de termoficare. Toate recomandă reabilitarea conductelor și a centralelor, însă recomandările rămân mai mult pe hârtie. În momentul de față există un proiect de reabilitare a sistemului de termoficare al municipiului București, finanțat prin POIM, care are în vedere reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea calității vieții. Implementarea proiectului va fi gata în 2023. Încă de când a apărut RADET-ul au fost propuse, și acceptate, mai multe strategii pentru îmbunătățirea sistemului de energie termică. Puține dintre ele au fost aplicate.

Editor: Oana Despa
Grafică: Bianca Albu și Ion Mateș