Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Friday , 22 November 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleFeaturedInvestigații

INVESTIGAȚIE VIDEO | Clanul „Sărmanilor”. Cum ajung apartamentele sociale din Otopeni la oamenii primarului

6.3k
  • Într-o documentare care s-a întins pe mai mult de patru luni, reporterii Buletin de București au descoperit că parte din apartamentele sociale ale Primăriei Otopeni sunt ocupate de oameni de la vârful autorității locale și din jurul primarului în funcție, consilieri locali, directori de instituții, preoți, foști angajați în administrația locală ori membri de partid.
  • Chiriile lunare pentru astfel de locuințe, a căror suprafață depășește în multe cazuri 100 de metri pătrați, sunt sub 160 de lei pe lună. În plus, agentul termic furnizat din rețeaua locală este subvenționat de la bugetul orașului.
  • În Otopeni, spre exemplu, prețul chiriilor pentru apartamente similare variază între 2.500 și 3.500 de lei pe lună. Adică de cel puțin 23 de ori mai mult.
  • Buletin de București a vorbit cu câțiva beneficiari de lux ai unor astfel de locuințe sociale și, cu toate că standardul lor de viață este foarte ridicat, toți au considerat că merită acest tip de protecție socială.
  • Între timp, oamenii care chiar au nevoie de locuințe sociale sunt ignorați de autoritatea locală și uitați în condiții dincolo de limita sărăciei.
  • Astfel, ca să evite „complicațiile sau pentru a favoriza anumiți oameni, autoritățile locale din Otopeni au preferat să nu-i ajute pe cei mai vulnerabili cetățeni să depună dosare pentru obținerea unor astfel de locuințe. Iar asta este o practică foarte des întâlnită la nivelul întregii țări, spun experții consultați de Buletin de București.

Capitolul I | Necazul 

Aproape de Aeroportul Otopeni, pe marginea DN 1, una dintre cele mai circulate șosele din țară, trăiesc Mărioara, Nicolae și cei patru copii ai lor. Zi și noapte, deasupra construcției în care se adăpostesc decolează și aterizează avioane. Clădirea căreia de aproape doi ani îi spun „acasă“ este, de fapt, o ruină.

Nicolae și Maria în timpul unui interviu video realizat de reporterii Buletin de București. (FOTO: Andrei Ilieș)

Părăsiți de autorități, sunt nevoiți să locuiască „abuziv“, spun ei, într-o casă improvizată, cu pereți crăpați și găuriți. Ușile stau să cadă, iar bucățile de geam lipsă sunt acoperite cu scânduri bătute în cuie. De vacarmul continuu de pe DN1 și huruitul avioanelor îi desparte un gard de plasă ruginit și un acoperiș șubred. Singurul paznic al familiei este un câine ajuns din întâmplare în jurul casei lor.

Electricitatea există, dar instalația e și ea improvizată. Apă curentă nu au avut niciodată, dar cară cu bidoanele de la un hotel din apropiere. Așa reușesc să facă mâncare și să-și spele copiii înainte să meargă la școală. 

Curtea în care Mărioara și Nicolae pregătesc masa sub soarele prânzului este plină de gunoaie – bucăți de azbest, saltele și deșeuri menajere. Printre ele, se află saci întregi de peturi. Sunt sticle pe care Nicolae le adună atunci când nu lucrează cu ziua, prin curțile dichisite din împrejurimi. Reciclarea deșeurilor reprezintă una dintre principalele surse de venit ale familiei.

El lucrează cu ziua. Mai strânge și PET-uri. Mai mult cu d-astea se ocupă acum. Dacă n-are unde să se mai ducă la muncă și nu-l mai cheamă nimeni la muncă, se duce cu peturi. Mai face 50, 80, 90 de lei pe zi. Mai luăm mâncare… ce ne trebuie prin casă. E greu!“

spune Mărioara despre soțul ei. 

Cu tot cu banii pe care Nicolae se chinuie să-i aducă acasă, familia trăiește o lună întreagă cu aproximativ 2.000 de lei. Aici intră banii din pensia de handicap a Mărioarei și din alocațiile copiilor. Cu ei își asigură mâncarea, cumpără haine și țin copiii la școală. Mărioara nu lucrează, pentru că suferă de trei boli cronice. Orice efort suplimentar este o corvoadă pentru ea. Din când în când, sunt ajutați și de rude sau alți cunoscuți, printre care și un polițist care locuiește în zonă.

„Eu nu pot să merg de-aici până la poartă că obosesc. Trebuie să mă odihnesc de două ori până acolo. Trebuie să merg ca copiii ăia mici, încet“.

Mărioara 

N-au avut mereu o viață atât de complicată și plină de greutăți. Totul a început să o ia în jos când, în urmă cu câțiva ani, le-a luat foc casa în care locuiau. De atunci încearcă să reclădească ce au pierdut. 

Au locuit o vreme într-un apartament în chirie, însă n-au rezistat prea mult. Costurile s-au dovedit a fi prea mari și au fost nevoiți să plece, spune Mărioara. De atunci locuiesc „abuziv“ în apropierea aeroportului.

De-a lungul anilor au fost vizitați inclusiv de oameni din Primăria Otopeni, condusă încă din 1996 de același om, liberalul Silviu Gheorghe. Din partea mai-marilor orașului n-au primit ajutor. Din contră, li s-a transmis că nu există locuințe sociale libere și, chiar dacă ar dispune de ele, primăria nu ar putea să le ofere una pentru că familia nu are buletin de Otopeni, susțin cei doi. 

Totuși, o asistentă socială din instituție ar fi ajutat-o pe Mărioara să obțină documentele necesare pentru ancheta primăriei, în urma căreia a primit o pensie de handicap de 450 de lei. 

Imagini cu o parte din familia care locuiește „abuziv“ la marginea uneia dintre cele mai circulate șosele din țară, DN1. Imagini realizate în aprilie 2024. (FOTO: Andrei Ilieș)

Faptul că Mărioara și Nicolae nu au fost ajutați de autoritățile locale să obțină domiciliul în oraș, să completeze și să depună un dosar pentru o locuință socială nu reprezintă o excepție, ci o practică întâlnită în mai toate primăriile, inclusiv în cea a Capitalei, spune Irina Zamfirescu, doctor în sociologie și expertă în locuire socială. 

Ca să evite complicațiile sau pentru a favoriza anumiți oameni, autoritățile preferă să-i descurajeze pe cei mai vulnerabili dintre cetățeni să depună dosare pentru obținerea unor astfel de locuințe, explică Irina Zamfirescu. 

„Sunt persoanele cele mai vulnerabile. Aici discutăm despre persoane fără adăpost, despre familii cu copii care locuiesc fără forme legale. Am întâlnit persoane care nu știu să scrie și să citească și nu-i ajută nimeni să completeze aceste dosare. Am întâlnit oameni care au fost descurajați în mod activ de autoritatea publică pentru că cei de la ghișeu simt că oamenii nu ar avea veniturile suficiente să-și achite eventualele facturi de curent, de căldură pentru aceste apartamente. Îi descurajează chiar să aplice“, a spus Irina Zamfirescu. 

Irina Zamfirescu, doctor în sociologie și expertă în locuire socială. Irina este și coordonatoarea programului de Bună Guvernare pentru ActiveWatch, o asociație care militează pentru comunicarea liberă, în interes public, și pentru respectarea drepturilor omului.

Reporterii Buletin de București au descoperit că apartamentele sociale ale primăriei Otopeni sunt ocupate de politicieni locali și județeni, cu legături la vârful Guvernului, angajați cheie din primărie, copii de vedete TV, dar și oameni ai Bisericii Ortodoxe Române. Între timp, oameni precum Mărioara și Nicolae, care chiar au nevoie de această formă de protecție socială sunt ignorați de autorități și uitați în condiții dincolo de limita sărăciei.

Capitolul II | Clanul „Sărmanilor” 

„Domnul primar nu este și nici nu vine astăzi“, ne spune portarul Primăriei Otopeni imediat după ce reporterii Buletin de București au intrat în instituție pentru a discuta despre situația locuințelor sociale cu edilul Silviu Gheorghe.

Primarul este, însă, foarte prezent pe rețelele sociale, acolo unde încearcă să-și recâștige popularitatea după recentele probleme cu legea. În funcție din 1996, Silviu Gheorghe este unul dintre cei mai vechi primari liberali din țară.

Pe 15 septembrie 2022, acesta a fost reținut de procurorii anticorupție pentru că ar fi deturnat aproximativ șapte milioane de euro din bugetul alocat canalizării pentru partea de Nord a orașului. Între timp a fost trimis în judecată, iar după o lungă perioadă de pauză, în care a petrecut aproape o luna în arest iar ulterior a fost plasat sub control judiciar, primarul din Otopeni a revenit în funcţie în vara lui 2023, chiar daca dosarul nu a primit o decizie definitivă.

Primarul Silviu Gheorghe candidează pentru al optulea mandat. Aici îl vedem în timpul unui mesaj video transmis cetățenilor. Sursă Foto: captură de ecran / Youtube / Info Mobile Otopeni.

Pe strada 23 august din Otopeni, la doar câțiva pași de primăria orașului, se află unul dintre blocurile în care administrația locală are mai multe locuințe sociale. Clădirea de patru etaje este, potrivit pieței imobiliare, ultracentrală și se încadrează perfect în peisajul orașului, fără să iasă în vreun fel în evidență. 

Unul dintre blocurile ultracentrale ale Otopeniului unde primăria deține locuințe sociale. Imagine realizată la finalul lunii martie 2024.

Accesul în imobil este securizat și se face printr-o ușă cu interfon. Unul dintre apartamentele sociale din bloc, de la etajul al doilea, are clanța prăfuită, iar în fața ușii reporterii BdB au descoperit un teanc de plicuri, majoritatea facturi de la întreținere și de la operatorii gaz și electricitate.

„Scutul” deputatului fiu de primar

Aici ar trebui să domicilieze subprefectul de Ilfov, liberalul Andrei Scutelnicu. Toate facturile sunt emise pe numele soției acestuia, Raluca Scutelnicu. Lista cu cheltuielile la întreținere afișată de administrația blocului la parter arată că, de luni bune, familia Scutelnicu este cel mai mare datornic al imobilului. 

Anunțul pus de administrația blocului în care locuiește Andrei Scutelnicu din care reiese datoria de 2.661 de lei la întreținere. Imagine surprinsă în luna martie 2024.

În urmă cu 13 ani, subprefectul de Ilfov a primit de la Primăria Otopeni o locuință socială de aproape 100 de mp pentru care plătește lunar suma de 126 de lei. Un calcul simplu arată că, pentru fiecare metru pătrat, politicianul plătește puțin peste un leu. În ciuda dimensiunii mari a apartamentului, o anexă a contractului de chirie ajunsă în posesia jurnaliștilor Buletin de București arată că singurii locatari sunt soții Scutelnicu.

Andrei Scutelnicu este unul dintre cei mai importanți și puternici liberali din județul Ilfov. În 2007, a terminat facultatea la Universitatea Româno-Americană din București, cu specializarea în economie. Proaspăt ieșit de pe băncile facultății, în 2008 a candidat pe listele Partidului Național Liberal pentru un post de consilier județean, pe care l-a și obținut. Timp de 12 ani, pentru trei mandate, liberalul Scutelnicu a fost consilier județean în Ilfov. Cariera de consilier județean s-a terminat în anul 2020. 

Andrei Scutelnicu prezent la una dintre adunările PNL. Sursă Foto: PNL Otopeni.

În timp ce România trecea prin cea mai dificilă criză sanitară din istorie, în luna mai a anului 2020, Andrei Scutelnicu a fost numit subprefect al județului Ilfov. Peste noapte a devenit unul dintre oamenii cheie ai celei mai importante instituții din județ în timpul stării de alertă iar ulterior, în perioada când primarul Silviu Gheorghe a fost sub control judiciar într-un dosar de corupție, a fost nelipsit de la ședințele de Consiliu Local.

Andrei Scutelnicu(foto dreapta), cu mâinile împreunate, la masa prezidiului ședinței de Consiliu Local din 22 iunie 2023, lângă viceprimarul Constantin Clim. (FOTO: Cătălin Doscaș)

Mai există o parte a carierei sale de politician despre care nu au apărut prea multe detalii în spațiul public, dar care îl aduce pe Andrei Scutelnicu în sfera de influență a primarului Silviu Gheorghe. Între 2013 și 2016, acesta a fost, conform CV-ului, consilier la cabinetul unui deputat. Nu există niciun detaliu cu privire la numele parlamentarului pentru care a lucrat, însă în 2015, în spaţiul public a apărut o imagine cu Andrei Scutelnicu și Daniel Gheorghe, deputat de Ilfov și fiu al primarului din Otopeni, lucrând la amendamente pentru „Legea Adopției“.

Andrei Scutelnicu (stânga) și Daniel Gheorghe (dreapta) în biroul de parlamentar deținut de fiul primarului. Imagine publicată pe Facebook de o persoană din anturajul celor doi.

De altfel, pe rețelele sociale, cei doi postează frecvent fotografii în care apar împreună, sugerând o strânsă prietenie. 

De-a lungul anilor, Andrei Scutelnicu și soția sa au acumulat o avere impresionantă. Oficial, soții Scutelnicu câștigă împreună peste 45 de mii de lei lunar.

Declarația de avere depusă de Andrei Scutelnicu la jumătatea anului trecut arată că în proprietatea lor se află două terenuri intravilane în Otopeni, de 600, respectiv 500 de metri pătrați, dar și alte patru terenuri intravilane în localitatea vecină Balotești, care împreună ajung la aproape 27.000 de mp.

Pe lângă aceste terenuri, împreună cu soția lui, deține două terenuri la malul mării, în comuna Corbu, Constanța, care însumează 950 metri pătrați. Iar lista de proprietăți nu se termină aici.

În 2020, Raluca Scutelnicu a moștenit o casă de 110 mp la Balotești, iar în același an Andrei Scutelnicu a cumpărat un apartament de 61 mp în stațiunea Olimp din Constanța.

Din 2018, Raluca Angelica Scutelnicu, soția subprefectului de Ilfov, a intrat în lumea afacerilor. Este acționară în trei companii care se ocupă cu comerțul a diverse produse, afaceri imobiliare și servicii de catering. 

Din momentul înființării celor trei companii a reușit să încaseze, prin intermediul lor, aproape un milion de euro, iar aproximativ 100 de mii de euro din această sumă provin de la Primăria comunei Balotești, pentru servicii de catering. Cea mai profitabilă firmă este cea care deține restaurantul „La Bufet“, din Balotești.

Datele din ultima declarație de avere depusă de Andrei Scutelnicu nu arată realitatea la zi a averilor deținute de familia sa, descoperite ulterior, în teren, de reporterii Buletin de București.

La câțiva ani după ce soților Scutelnicu le-a fost oferit în chirie apartamentul social de 100 mp din Otopeni, primăria condusă de liberarul Silviu Gheorghe le-a eliberat autorizații de construire și certificate de urbanism pentru a putea începe construcția a două case, la două adrese.

Pe o stradă privată din Otopeni, păzită de camere de luat vederi și despărțită de restul orașului printr-o barieră, iese în evidență printr-un steag tricolor una dintre casele ridicate în ultimii ani de familia Scutelnicu. Imediat lângă ea, în oglindă, se află și cea de-a doua. 

Una dintre casele deținute de familia Scutelnicu și găsite de reporteri Buletin de București pe teren, în Otopeni. Imagine realizată în martie 2024.

„Secretariada”

Revenim la blocul de pe strada 23 august din Otopeni. La același etaj, vizavi de locuința socială a subprefectului Andrei Scutelnicu, se află un alt apartament social de dimensiuni similare. El este ocupat de Irina Șerbănescu, care este secretara generală a orașului Otopeni din anul 2016.

Irina Șerbănescu, secretara generală a orașului Otopeni. Imagine realizată în aprilie 2024 în timpul unei discuții cu reporterii Buletin de București.

Locuința socială primită de la primărie are 86 de metri pătrați, iar costul chiriei este de doar 122 de lei. În apartament, așa cum reiese din contractul de chirie, locuiește Irina Șerbănescu împreună cu soțul său, Vicențiu Șerbănescu. 

Până să ocupe funcția de secretară a uneia dintre cele mai bogate primării din Ilfov, Irina Șerbănescu a fost timp de mai mulți ani mâna dreaptă a primarului Silviu Gheorghe Constantin, ca șefă de birou. 

Semnătura actualei secretare generale a Primăriei Otopeni (cu numele pe care-l purta înainte de căsătorie) pe un document emis de administrația orașului Otopeni.

De asemenea, o declarație de avere publicată în 2009 arată că una dintre primele funcții pe care le-a avut în administrația orașului a fost cea de inspector de specialitate.

Mai multe declarații de avere depuse de-a lungul anilor mai arată și că în 2007 a cumpărat un teren agricol de 11.000 de mp în localitatea Gruiu din Ilfov. Împreună cu soțul Vicențiu Șerbănescu, din 2022 mai deține două terenuri intravilane în localitatea Balotești din Ilfov, iar pe unul dintre ele le-a vândut la început de 2023 pentru aproape 18.000 de euro. 

De asemenea, în 2016, secretara din Otopeni a moștenit o treime dintr-un apartament din Otopeni, care are 103 metri pătrați. Pe numele acesteia figurează și două vehicule Yamaha (scutere) și două mașini Toyota din 2006, respectiv 2007.

O parte dintre bunurile declarate în 2023 de Irina Șrbănescu, secretara Primăriei Otopeni.

Nu este prima secretară a orașului Otopeni care a primit de la primărie apartament social. Predecesoarea sa, Luminița Lixandru a primit și ea o locuință socială de la administrația locală în vârful căreia s-a aflat timp de mai mulți ani.

Inclusiv în contractul de închiriere, Luminița Lixandru a trecut în dreptul căsuței de „angajator“ Primăria Otopeni. Conform contractului consultat de reporterii BdB, în locuința socială primită chiar de la instituția la care a lucrat a fost declarată încă o persoană, Lixandru Paulina. Apartamentul în care locuiesc cele două are peste 85 de metri pătrați, iar chiria este de aproape 130 de lei pe lună. 

Fosta secretară Lixandru Luminița declara în 2017 că deține un teren intravilan, dar și o garsonieră de 20 de mp. Proprietățile erau completate de un cont de economii de 7.000 de euro și tablouri din anii ‘80 și ‘90 de ale pictorului Bogdan Pietriș. Fosta funcționară nu a specificat valoarea acestora, susținând că au fost cumpărate la „prețul pieței“.

„Liga” consilierilor

La o altă scară a blocului de locuințe sociale de pe strada 23 august a primit apartament de la Primăria Otopeni și Adrian Cristian Constantin, fostul șef al Filialei Pro România din Otopeni, actual membru PSD. Din 2020 este și consilier local în orașul aflat la nord de București. 

Adrian Constantin, cu o vestă cu logo-ul PSD, în timpul campaniei pentru alegerile locale din 2024 în cadrul cărora candidează la funcția de primar al orașului Otopeni. Sursă Foto: Facebook / Adrian Constantin.

Apartamentul lui are 103 metri pătrați, iar chiria este puțin peste 160 de lei pe lună. În anexa contractului de chirie, politicianul local nu și-a trecut și soția, ci doar pe cei doi copii ai lor. 

Apropiat al fostului premier, Victor Ponta, Adrian Constantin a fost între 2017 și 2019 consilier guvernamental. Înainte să lucreze pentru Executiv, el a fost consilier și la Senatul României. În paralel, acesta deținea și funcția de șef de serviciu în cadrul Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, o societate deținută de Statul Român. Între timp, Victor Ponta a devenit consilier onorific al Premierului Marcel Ciolacu, iar Adrian Constantin și-a depus recent candidatura pentru Primăria Otopeni din partea PSD. 

Averea consilierului local din Otopeni nu este de neglijat. Adrian Constantin declara în 2023 că deține un teren intravilan de 690 mp cumpărat în 2014 în Dumbrăvița, județul Brașov, dar și un apartament de 60 mp cumpărat de acesta în 2018 chiar în localitatea Otopeni, unde are și locuință socială. 

Soția acestuia, italianca Giulia Rossignoli, are un apartament de 90 mp în Milano pe care l-a cumpărat în 2016. Mai mult, cei doi dețin și două mașini Volkswagen și Mercedes, cumpărate în urmă cu aproape 10 ani. Doar ceasurile și bijuteriile celor doi soți costă 25 de mii de euro, iar obiectele de artă pe care le dețin valorează 71 de mii de euro. Pe lângă toate acestea, actualul șef PSD Otopeni a moștenit și 35 de mii de euro, fără să menționeze de unde.

O parte dintre bunurile de valoare deținute de familia Constantin, conform declarației de avere din 2023.

Soția consilierului local, Giulia Rossignoli, este cetățean italian care a venit în România în 2017, după cum a declarat chiar ea la o emisiune televizată. Tot Rossignoli spune că este designer vestimentar pentru o parte dintre vedetele României prin intermediul companiei Giulia Rossignoli Creation SRL.

Giulia Rossignoli a îmbrăcat vedete de renume din România, precum: Lora, Nicole Cherry, Andreea Bălan sau Theo Rose. În 2020, aceeași Giulia Rossignoli a fondat o nouă companie, MLU Creation International, care produce haine de lux „handmade“ pentru copii.

În aceeași scară de bloc mai există și alte apartamente sociale repartizate de Primăria Otopeni. Printre ele se numără și o locuință socială primită de o anume Mariana Farcaș. 

Alături de ea locuiesc în apartamentul de peste 100 de metri pătrați cei doi copii și soțul Nicolae Farcaș, consilier local în Otopeni și membru al Partidului Național Liberal. Împreună plătesc puțin peste 160 de lei pe lună pentru chiria locuinței sociale. 

Nicolae Farcaș este și un membru de partid devotat. De-a lungul anilor a făcut campanie pentru PNL Otopeni și pentru primarul Silviu Gheorghe Constantin. În trecut, a fost surprins în primele rânduri la Congresul PNL din 2019.

Nicolae Farcaș prezent la unul dinte congresele PNL organizate în 2019. Sursă Foto: Facebook / Nicolae Farcaș.

Nicolae Farcaș a fost ales consilier local în Otopeni încă din 2012, la un an după ce soția Mariana a primit locuința socială. În Legislativul orașului s-a ocupat, în toți acești ani, de comisia de educație. Însă Farcaș nu este un simplu consilier local, ci și profesor universitar la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV).  

Soția, Mariana Farcaș, este și ea profesoară la nivel de liceu unde predă educație tehnologică pentru elevii care studiază la Liceul Teoretic „Ioan Petruș“ din Otopeni. În 2023, Farcaș a declarat venituri cumulate cu soția în valoare de peste 163.000 de lei pe an. Un calcul simplu arată că în conturile familiei Farcaș au intrat lunar peste 13.000 de lei. Cei doi dețin și două Mașini BMW seria X1 din 2012 și 2013.

De asemenea, profesorul și consilierul local Farcaș predă ore de condus utilaje agricole pentru compania SC Agri Expert din Ștefăneștii de Jos, Ilfov. 

Nicolae Farcaș, un susținător consecvent al primarului Silviu Gheorghe. Sursă Foto: Facebook / Nicolae Farcaș

Vecinul „divin”

În scară cu cei doi consilieri locali a primit un apartament social de la Primăria Otopeni și preotul Iliuță Ion, paroh al Bisericii cartierului Odăi din Otopeni. Și acestuia i s-a dat în folosință un apartament de peste 100 de metri pătrați pentru care plătește lunar 165 de lei. 

Preotul Iliuță Ion, unul dintre beneficiarii de locuință socială în Otopeni. Sursă Foto: Facebook / Iliuță Ion.

Soția preotului este șefa Serviciului de Taxe și Impozite din Primăria Otopeni, una dintre funcțiile cheie din administrația condusă de Silviu Gheorghe. În 2010 și-a depus prima declarație de avere pentru funcția de inspector de specialitate din cadrul instituției. Conform ultimei declarații de avere, soții Ion au o mașină Toyota Auris cumpărată în 2014 și un teren intravilan de peste 700 de mp cumpărat în 2016.

Preotul Iliuță Ion participă frecvent la emisiuni realizate de Trinitas TV, unul dintre posturile de televiziune ale Patriarhiei. Într-o ediție a emisiunii „Cuvânt pentru suflet“, parohul din Otopeni vorbește despre cum sistemul educațional din România îi învață pe oameni „să adune cât mai mult“, în loc să fie împliniți sufletește. 

Beneficiile vedetei „propagandei”

Ştefania împlineşte 22 de ani, vrea să ia viaţa în piept şi se pregăteşte să se mute de acasă, la câteva străzi distanţă de noi“, spunea despre fiica vitregă, în iunie 2019, Cristina Șișcanu, soția prezentatorului TV Mădălin Ionescu. 

Unul dintre articolele despre plecarea Ștefaniei Ionescu de acasă. Captură ecran: OK Magazine.

În același an Ștefania Ionescu, fata din prima căsătorie a fostului prezentator de la Metropola TV, Mădălin Ionescu, a semnat contractul de chirie cu Primăria Otopeni tot pentru o locuință socială.

Fiica cunoscutului prezentator a beneficiat timp de peste trei ani de apartamentul social în suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați, situat la câteva minute de mers pe jos de centrul orașului. Lunar a plătit pentru chirie puțin peste 50 de lei. În contractul de închiriere, la adresa de domiciliu a Ștefaniei Ionescu este trecută adresa vilei tatălui său din Otopeni.

În 2019, Mădălin Ionescu prezenta o serie de materiale de propagandă despre orașul Otopeni, care îl aveau în centru, de cele mai multe ori, pe primarul Silviu Gheorghe.

De astăzi pornim într-o nouă aventură. Voi fi ghidul vostru online prin universul extrem de viu și de pasional al unui oraș care crește într-un an cât altele în 10 și o face foarte bine, Otopeni. Da, orașul în care trăiesc este civilizat, eco, trendy, cool“, este începutul primei ediții.

Mădălin Ionescu, prezentând prima ediției a emisiunii Jurnal de Otopeni. Captură de ecran: Jurnal de Otopeni.

În 2020, producțiile lui Mădălin Ionescu plătite din bani publici se diversifică. Apare Jurnal de Otopeni – Conexiuni, o emisiune care prezenta în note hiprbolizate principalele realizări ale administrației orașului Otopeni, dar și laude directe la adresa edilului Gheorghe.

Nici până la această oră, Primăria Otopeni nu a publicat contractul încheiat cu compania care s-a ocupat de Jurnal de Otopeni și care l-a angajat pe Mădălin Ionescu. Totuși, pagina de Facebook a producției este creată de Agresive Media, una dintre firmele care a primit bani de la primărie pentru „conținut multimedia“.

În 2022, Mădălin Ionescu a fost contactat de Buletin de București și întrebat despre edițiile Jurnal de Otopeni. Acesta a declarat atunci că nu a fost angajat direct de Primăria Otopeni, ci de SRL-ul care ar fi câștigat licitația. „Sper ca nu se îndoiește nimeni cu privire la rațiunile pentru care am fost ales ca prezentator, ținând cont de abilitățile și experiența mea profesională, plus de faptul că sunt locuitor al orașului“, spunea atunci Mădălin Ionescu.

Una dintre edițiile emisiunii Jurnal de Otopeni care-l au în centru pe edilul Silviu Gheorghe. Captură ecran: Jurnal de Otopeni.

Reporterii Buletin de București au încercat să obțină un punct de vedere cu privire la locuința socială de care a beneficiat fiica sa. Prezentatorul a refuzat orice formă de dialog. Mai mult, a blocat numărul de telefon al reporterului care l-a contactat pentru a preîntâmpina viitoare mesaje.

Casele „noastre”, casele „lor”

În spatele acordării de apartamente sociale unor persoane influente din oraș și județ se ascunde un mecanism prezent din ce în ce mai des în localitățile României, fie ele mari sau mici. Experta în locuire socială și doctor în sociologie, Irina Zamfirescu, susține că acordarea unor astfel de imobile, aflate în patrimoniul public, a devenit între timp și o miză electorală. Asta în timp ce locuirea este din ce în ce mai scumpă, iar apartamentele destinate categoriilor vulnerabile deținute de stat și locuințele publice, în general, sunt mult prea puține. 

În Otopeni, spre exemplu, prețul chiriilor pentru apartamente similare variază între 2.500 și 3.500 lei. Adică de cel puțin 19 ori mai mult decât plătește subprefectul județului Ilfovului.

„În momentul de față, România are cel mai scăzut stoc de locuințe publice din Uniunea Europeană. Deci, este un bun extrem de prețios. Dacă ajungem să-l facem un pic mai puțin prețios, să aibă mai multe locuințe autoritatea publică, pe care să le distribuie în comunitate, eu cred că de fapt am ajunge să normalizăm și să nu mai fie o miză pentru tipul ăsta de logici electorale“.

a declarat experta în locuire socială, Irina Zamfirescu, pentru Buletin de Buucrești.

Capitolul III: „Legalizarea“

Încă din 1991, Organizația Națiunilor Unite (ONU), din care face parte și România, a definit dreptul la locuire decentă pentru toți oamenii. Practic, în cazul în care există o anumită categorie de cetățeni care nu-și permit un acoperiș deasupra capului este datoria statului să intervină. Așa a apărut noțiunea juridică de „locuință socială”. 

În România, prima Lege a Locuinței a apărut în 1996 și a fost modificată până în prezent de aproape 20 de ori.

Acum, legea dă mână liberă primăriilor să stabilească cine și în ce condiții poate să primească o locuință socială. Deși categoriile de beneficiari sunt enumerate în documentul din 1996, textul legii lasă o portiță prin care orice primărie poate să adauge criterii discriminatorii pentru oamenii cu adevărat vulnerabili, susțin experții. 

Mai mult, cadrul legal din România nici măcar nu-i obligă pe primari să acorde locuințe sociale. În final, decizia de a-i ajuta sau nu pe cei vulnerabili cu un acoperiș deasupra capului rămâne doar în pixul edilului și al politicienilor locali. 

Captură de ecan din Legea Locuinței din 1996. Sursa: Legislatie.just.ro.

„Legea Locuirii nu-i obligă să facă nimic (n.r. pe primari). Există o exprimare: în limita stocurilor disponibile, autoritățile locale vor distribui locuințe sociale în comunitate, sau ceva similar. Din nou, nu-i o problemă la lege, ei ar putea să se îngrijească liniștiți de categoriile vulnerabile în baza legii de acum. Deci, problema e la voință politică“.

mai spune Irina Zamfirescu. 

Teoretic, oamenii care au primit locuințe sociale în Otopeni au trecut prin două etape de selecție.

Prima este cea eliminatorie, iar documentele cu care Primăria din Otopeni a lucrat spun clar: orice criteriu care nu este îndeplinit duce la respingerea dosarului. 

Așadar, cei care au trecut de această primă etapă trebuie să respecte doar patru criterii.

Ultimul criteriu, cel care-i obligă pe solicitanți să aibă un contract de muncă stabil, reduce la minim șansele celor cu adevărat vulnerabili să intre în cursa pentru obținerea unui apartament social. 

„Eu cred că trebuie să o luăm de jos în sus. Să ne asigurăm că pe măsură ce avem apartamente sociale disponibile, respectăm litera și mai ales spiritul legii, și ne ocupăm întâi de cei mai vulnerabili din comunitate. În sine, grila aia de punctaj, dacă ea precizează ca o condiție eliminatorie să ai un venit constant, să ai un contract de muncă în sine, tu ratezi cele mai vulnerabile persoane de la accesul la locuire socială“.

punctează experta Irina Zamfirescu.

Cei care trec de prima etapă ajung în fața unei comisii a primăriei, care decide în baza unor criterii stabilite de Consiliul Local, cine primește o locuință și cine rămâne pe lunga listă de așteptare. 

Arhivele „rușinii”

În 2011, administrația locală din Otopeni a încheiat aproximativ 90 de contracte de chirie, printre care se numără și cele acordate persoanelor influente din oraș și județ, precum subprefectul Scutelnicu, secretara Șerbănescu, dar și consilierii locali Constantin și Farcaș. 

Imobilele descoperite de Buletin de București se află în clădiri branșate la rețeaua de termoficare a orașului și beneficiază, în plus, de o subvenție generală, votată tot de Consiliul Local și aplicată tuturor cetățenilor, indiferent de veniturile lunare.

Inițial, fiecare apartament a fost închiriat pentru o perioadă de cinci ani, dar, de fiecare dată când aceste contracte au expirat, Consiliul Local al orașului a votat prelungirea lor.  

Această prelungire a reprezentat o formalitate și s-a făcut mereu fără ca prețul chiriei să fie actualizat în funcție de veniturile la zi ale locatarilor, așa cum cere Legea Locuirii. 

Ultima prelungire a contractelor de chirie a avut loc în 2021. Atunci, primarul Silviu Gheorghe a propus spre aprobare acest proiect, fără să ofere detalii consilierilor locali. Proiectul de hotărâre conținea doar numărul apartamentelor și adresa acestora iar Opoziția a cerut „desecretizarea” lor în instanță.

Totuși, ca de fiecare dată, majoritatea politică din Consiliul Local Otopeni a aprobat fără obiecții sau interpelări proiectul edilului din Otopeni. Secretara orașului, a cărei locuință se afla pe lista apartamentelor pentru care s-a hotărât prelungirea, a semnat atât Hotărârea de Consiliu Local, dar și alte acte care aveau legătură cu acest proiect. 

O parte din Hotărârea în baza căreia chiria petru apartamentele sociale au fost prelungite în 2021 până în 2026.

Înainte ca proiectul de hotărâre din 2021 să ajungă pe masa consilierilor locali din Otopeni, acesta a fost avizat favorabil de două comisii ale Primăriei Otopeni: comisia socială și comisia juridică. În prima comisie, președinte era consilierul local PNL Nicolae Farcaș, iar în cea de-a doua consilierul local ales pe listele Pro România, Adrian Constantin. 

Apartamentele sociale ale celor doi făceau parte și ele din proiectul de hotărâre, iar documentele ajunse în posesia jurnaliștilor Buletin de București arată că niciunul dintre cei doi nu a participat la ședințele respective, motiv pentru care cele două avize sunt semnate de alți consilieri locali. Constantin și Farcaș n-au fost prezenți nici la ședința de consiliu local în care a fost adoptată hotărârea conform căreia contractul de chirie pentru apartamentele lor și altele aproape 90 erau prelungite până în 2026.

În prezent, la Tribunalul Buftea există un proces deschis de consilieri locali ai Opoziției care în 2021 s-au opus prelungirii acordării celor 90 de apartamente sociale. În martie s-a judecat primul termen, iar instanța din Ilfov a decis că prelungirea lor a fost nelegală și a desființat hotărârea aprobată în urmă cu trei ani. Totuși, decizia judecătorilor nu este încă definitivă și poate fi atacată de Primăria Otopeni. 

Stadiul actual al dosarului deschis de consilierii din opoziție. Sursă: Portal Just.

Capitolul IV: Negarea 

Reporterii Buletin de București l-au căutat în repetate rânduri pe edilul Silviu Gheorghe Constantin, inclusiv la Primăria Otopeni. Am încercat să-l contactăm atât telefonic, cât și prin mesaje, însă nu am primit vreun răspuns. 

În timpul vizitei de la Primăria Otopeni, jurnaliștii au încercat să ia legătura și cu viceprimarul Constantin Clim, dar nici acesta nu se afla în instituție. De asemenea, și biroul secretarei Irina Șerbănescu era închis la prima încercare de a lua legătura cu ea. 

Am revenit peste o jumătate de oră și am găsit-o în birou. Întrebată cum a obținut locuința socială a refuzat să răspundă, iar la insistențele reporterilor a cerut să primească întrebările în scris. Deși întrebările au fost trimise ulterior către registratura instituției, funcționara nu a mai revenit cu vreun răspuns. 

Reporterii Buletin de București l-au contactat și pe subprefectul de Ilfov, Andrei Scutelnicu, care a declarat că apartamentul l-a obținut „la vremea lui“ și că totul a fost legal. Acesta a spus că apartamentul este locuit, iar în privința datoriilor la întreținere a spus că soția lui se ocupă de acest aspect.

Consilierul local Adrian Constantin, actualmente candidat PSD la Primaria Otopeni a declarat că locuiește în apartamentul social împreună cu familia. Întrebat dacă se consideră un caz social, fostul șef Pro România Otopeni a spus că da. 

Contactat telefonic de jurnaliști și întrebat cum a obținut locuința socială, preotul Iliuță Ion a transmis că nu este o conversație de avut la telefon. Parohul din cartierul Odăi a mai spus și că reporterii „l-ar fi luat la țintă” ca parte a unor presupuse jocuri politice. 

Toate persoanele care apar în acest articol de presă au fost contactate fie telefonic, fie în scris pentru a afla punctul lor de vedere. În afară de declarațiile prezentate mai sus, reporterii Buletin de București nu au mai primit vreun răspuns.

În timp ce parte dintre cei care beneficiază de apartamente sociale susțin că li se pare normal să se bucure de acest drept, Mărioara și Nicolae, otopenari prin adopție, spun că abia au ieșit din iarna trecută după ce s-au adăpostit în ruina cu scânduri în loc de geamuri și uși legate cu sârma.     

„Stăm abuziv într-o casă în care nu știm a cui este și vă dați seama că ne descurcăm foarte greu“, a spus Mărioara la finalul conversației cu jurnaliștii Buletin de București.

Imagine: Andrei Ilieș (Recorder.ro)
Editor: Cătălin Doscaș
Grafică: Emilian Mocanu

Acest material a fost realizat în cadrul Burselor Superscrieri, proiect inițiat de Fundaţia Friends For Friends și susținut financiar în parte de Ambasada Regatului Țărilor de Jos și în parte printr-un grant al Departamentului de Stat al SUA, sub îndrumarea mentorului Cristian Delcea (Recorder.ro).

scris de
Florin Râșteiu

Jurnalist de investigație. Lucrează de peste 4 ani la Buletin de București, unde a publicat articole care scot la suprafață corupția din Capitală. Analizează baze de date zilnic și scoate povești din exceluri pline de cifre. Pune reflectorul pe adevăr cu fiecare ocazie.

pe același subiect

30 de proiecte înscrise pentru Coridorul Verde Colentina. Captură video Radu Mihaiu
ArticoleMainPrimărie

30 de proiecte înscrise pentru Coridorul Verde Colentina

30 de proiecte înscrise pentru Coridorul Verde Colentina, concursul inițiat de Primăria...