Institutul Elie Wiesel contestă canonizările din Dealul Patriarhiei, după ce Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a anunțat că 16 clerici, printre care Paisie Olaru şi Cleopa Ilie, de la Mănăstirea Sihăstria, Dumitru Stăniloaie și Arsenie Boca, vor deveni sfinți.
UPDATE. Reacția BOR: Biserica ia în considerare schimbarea vieții păcătosului și, mai ales, modul în care și-au încheiat viața
Biserica Ortodoxă Română nu neagă faptul că „unii sfinți care sunt cinstiți în Biserica Ortodoxă au avut, în anumite momente ale vieții, atitudini și gesturi greu de înțeles sau contrare chiar învățăturii creștine”,.
Dar afirmă că decizia canonizării chiar și a acelor clerici cu derapaje vine în condițiile în care „Biserica ia în considerare schimbarea vieții păcătosului și, mai ales, modul în care și-au încheiat viața, fără însă ca, prin această atitudine, să fie încurajate (sanctificate) anumite derapaje pe care respectivele persoane le-au avut în timpul vieții”, se arată într-un comunicat al Patriarhiei Române.
„Așa cum observăm din exemplele Sfântului Apostol Pavel, al Sfintei Maria Egipteanca sau chiar din cel al Sfântului Proroc și Împărat David, chiar și sfinții au avut unele căderi, de aceea trebuie să privim în special la cum și-au încheiat viața – adică la o înaltă măsură a desăvârșirii –, nu doar la greșelile sau păcatele săvârșite pe parcursul existenței lor pământești.
Precizăm pe această cale și faptul că Biserica Ortodoxă Română se delimitează public de orice afiliere ideologică sau politică partinică, invitând totodată la dialog orice persoană interesată de studierea vieților persoanelor canonizate”, mai este menționat în comunicatul de presă.
Patriarhia mai afirmă că Biserica Ortodoxă Română, în calitatea sa de cult recunoscut, are dreptul de a analiza și a se pronunța, potrivit propriilor criterii religioase, în ceea ce privește canonizarea unor persoane din Patriarhia Română.
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (INSHR-EW) transmite într-un comunicat că „ia act cu mâhnire de decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 12 iulie 2024 de a include pentru aprobarea canonizării, act premergător proclamării acestora prin tomosurile sinodale în 2025, a unor clerici care au exprimat opinii antisemite sau au promovat curentul toxic legionar, în anii 30 și 40.”
Instituția arată că trei dintre cei 16 clerici propuși spre canonizare au un trecut antisemit și legionar, ceea ce nu îi recomandă pentru statul de sfinți.
Ilarion Felea (1903-1961) a desfășurat activități politice militante în timpul Statului Național Legionar ca membru al Mișcării Legionare și șef al cuibului legionar „Sf. Ioan” din cadrul Academiei Teologice Ortodoxe din Arad. Între 1944 și 1945 a fost internat în Lagărul de la Caracal prevăzut pentru foștii legionari.
„În plan publicistic, prin contribuțiile la revista eparhială Biserica și școala, Felea a făcut apologia Mișcării legionare și a programului statului etnocratic a lui Nichifor Crainic pe care îl caracteriza drept „cea mai prețioasă contribuție ce a dat-o spiritul românesc la opera de renaștere a statului român” întrucât viza și «distrugerea parazitismului iudaic» (Biserica și școala, nr. 7, 1940)”, menționează Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România.
Ilie Lăcătușu (1909-1983) a desfășurat activitate legionară în calitate de șef de cuib și ulterior de sector legionar. A luat parte la rebeliunea legionară din ianuarie 1941 în calitate de lider al unui grup insurecțional.
Tot el a alcătuit liste cu adversari ai Mișcării Legionari ce urmau să fie împușcați după ce această grupare fascistă ar fi preluat în totalitate puterea. Între 1942 și 1943 a fost misionar al Bisericii Ortodoxe Române în Transnistria, o regiune aflată sub controlul statului român unde au fost exterminați zeci de mii de evrei în timpul Holocaustului.
CITEȘTE ȘI: Apa Nova: Consumul de apă din Capitală a crescut, în această vară, cu aproape 10% față de anul trecut
De ce este contestat Dumitru Stăniloae
Dumitru Stăniloae (1903-1993) a scris în publicațiile de extremă dreaptă Calendarul și Porunca vremii articole unde a făcut apologia Germaniei naziste și a legăturii dintre ortodoxie și etnocrație.
De asemenea, a avut contribuții importante în paginile revistei Gândirea unde s-a implicat în dezbaterile extremei drepte susținând legătura dintre ortodoxie și naționalism, arată Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România.
„Pe lângă acestea, a făcut apologia legionarismului inclusiv în paginile Telegrafului român, revista oficială a Arhiepiscopiei Sibiului. Odată cu venirea legionarilor la putere, Stăniloae susține că «Azi (22 septembrie 1940 n.n.) neamul nostru prinde din nou în mână sabia Arhanghelului păzitor al creştinătăţii pe care i-o întinde Dumnezeu. Azi ne constituim în stat străbătut de credinţa în Dumnezeu, în cetăţuie avansată ce stă dârză şi inexpugnabilă în faţa haosului păgân.
Acesta credem ca e sensul revoluţiei de azi în viaţa statului nostru, sensul transformării în stat naţional-legionar, sub patronajul Arhanghelului Mihail, războinicul lui Dumnezeu împotriva puterilor agresive ale răului. Îl revendică și alte neamuri pe Arhanghelul Mihail ca patron […]
Dar niciun neam n-a împlinit şi nu împlineşte atât de desăvârşit lucrarea Arhanghelului Mihail pe planul văzut al istoriei, ca neamul nostru.» (Telegraful român, nr. 39, 1940).
Tot pentru Stăniloae, instalarea Statului Național Legionar marchează înlăturarea acelor miniștri «care nu puteau vorbi decât citind din doctrina antireligioasă a evreului Durkheim»”, se precizează în comunicat.
Institutul Elie Wiesel contestă canonizările din Dealul Patriarhiei
INSHR-EW atrage atenția că, în 11 iulie 2024, Patriarhul Daniel afirma la ședința Sfântului Sinod al BOR: „Canonizarea (…) înseamnă că persoana respectivă e dată ca model, ca normă. Canonul era o măsură. Așadar, sfinții canonizați sunt dați ca dreptar, măsură sau model de urmat. De aceea, ei sunt și învățătorii noștri prin cuvântul dreptei credințe, prin viețuire sau faptă și prin modul lor de a fi. (…)”, (www.ziarullumina.ro, 11 iulie 2024).
„Așa cum foarte bine a menționat Patriarhul Daniel, sfinții canonizați sunt dreptar, ne întrebăm, deci, dacă ridicarea între sfinți a unor persoane care, pe parcursul vieții, au împărtășit, prin vorbă sau faptă, valorile fascismului este consonantă cu etica creștină?”, întreabă INSHR-EW.
CITEȘTE ȘI: Obiectiv: Victoriei Pietonală. Concurs de fotografie pentru Calea Victoriei permanent pietonală
16 clerici devin sfinți în calendarul ortodox
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis, în iulie, canonizarea a 16 clerici. Icoanele pentru noii sfinți au fost, de asemenea, aprobate de ierarhii BOR, se arată într-un comunicat al Patriarhiei Române.
Cine sunt cei 16 călugări declarați sfinți
Părintele arhimandrit Sofian Boghiu, stareţul Mănăstirii Antim din Bucureşti, a fost canonizat cu titulatura Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, cu cinstire în ziua de 16 septembrie.
Părintele Dumitru Stăniloae, profesor de teologie la Sibiu şi la Bucureşti, canonizat cu titulatura Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, va fi sărbătorit pe 4 octombrie
Constantin Sârbu a fost canonizat cu titulatura Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu, cu cinstire în ziua de 23 octombrie.
Părintele protosinghel Arsenie Boca cu titulatura Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, cu cinstire în ziua de 28 noiembrie.
Ilie Lăcătuşu cu titulatura Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătuşu, cu cinstire în ziua de 22 iulie.
Ieroschimonahul Paisie Olaru, duhovnicul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie.
Arhimandritul Cleopa Ilie, stareţul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie.
Arhimandritul Dometie Manolache cu titulatura Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeţ, cu cinstire în ziua de 6 iulie.
Părintele arhimandrit Serafim Popescu, stareţul Mănăstirii Sâmbăta de Sus, cu titulatura Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus, cu cinstire în ziua de 20 decembrie.
Liviu Galaction Munteanu, profesor de teologie la Cluj-Napoca, cu titulatura Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj, cu cinstire în ziua de 8 martie.
Gherasim Iscu, stareţul Mănăstirii Tismana, cu titulatura Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana, cu cinstire în ziua de 26 decembrie.
Visarion Toia, stareţul Mănăstirii Lainici, cu titulatura Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici, cu cinstire în ziua de 10 noiembrie.
Protosinghelul Calistrat Bobu, duhovnic la Mănăstirea Timişeni şi la Mănăstirea Vasiova, cu titulatura Sfântul Cuvios Calistrat de la Timişeni şi Vasiova, cu cinstire în ziua de 10 mai.
Ilarion Felea, profesor de teologie la Arad, cu titulatura Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea, cu cinstire în ziua de 18 septembrie.
Protosinghelul Iraclie Flocea, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Chişinăului, cu titulatura Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia, cu cinstire în ziua de 3 august.
Protoiereul Alexandru Baltaga cu titulatura Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia, cu cinstire în ziua de 8 august.
