Peste jumătate dintre potențialii donatori de plasmă pentru bolnavii Covid-19 ar pot fi excluși din procesul de donare din motive financiare, în ciuda faptului că Ministerul Sănătății a relaxat recent criteriile de eligibilitate.
Până pe 11 august, în România au avut loc 279 de donații de plasmă convalescentă care au folosit la tratamentul a 0,12% bolnavi de coronavirus, conform lui Florin Hozoc, CEO Besmax Pharma Distribution, firma care a donat 18 echipamente de plasmafareză și 6.000 de kituri de recoltare spitalelor din țară.
Prin comparație, în Statele Unite ale Americii, unde tratamentul cu plasmă a fost oficial autorizat ca tratament pentru COVID-19, 1,2% americani infectați au primit tratamentul cu plasmă, o pondere de 10 ori mai mare.
Plasma celor infectați cu COVID-19, numită și plasmă convalescentă, conține anticorpi anti SARS-CoV-2 (COVID-19), proteine produse de sistemul imunitar pentru a neutraliza virusul. Studii recente arată că tratamentul cu plasmă poate reduce rata mortalității în cazurile critice de COVID-19 la jumătate. Nu există încă studii definitive care să demonstreze că acest tratament duce la vindecare, însă transfuzia de astfel de plasmă poate ajuta sistemului imunitar al altor pacienți infectați în lupta cu virusul, dar și sistemului național de sănătate, până la dezvoltarea unui vaccin.
Cele 279 de donații din România în 17 dintre cele 18 locații din țară dotate de Besmax Pharma cu echipamente de plasmafareză sunt puține raportate la numărul total de potențiali donatori.
Dintre locațiile dotate de Besmex Pharma, 12 nu au făcut nici măcar o donare pe săptămână în perioada 29 mai-11 august.
Prin Ordinul nr. 1421 din 10 august, Ministerul Sănătății a modificat condițiile de eligibilitate pentru donatorii de plasmă, aliniind metodologia cu ghidul elaborat de Comisia Europeană. Astfel, acum orice persoană care are anticorpi anti SARS-CoV-2 în concentrație suficient de crescută poate dona plasmă.
În momentul de față, în România persoanele pot veni să doneze la 28 de zile după un test RT-PCR pozitiv sau la 14 zile după un test cu rezultat negativ; aceste perioade fost stabilite în baza unor studii care arată că acesta e numărul de zile care asigură că donatorul nu mai este contagios.
Modificările vin însă după trei luni în care Besmex Pharma, susținută de alte asociații de pacienți cu boli cronice, a solicitat în mod repetat Ministerului Sănătății să modifice metodologia pentru donațiile de plasmă și să promoveze această procedură. Înainte de 10 august, pentru a dona plasmă convalescentă în România, era necesară dovada medicală că donatorul a fost internat în spital și vindecat de COVID-19 cu minim două teste negative RT-PCR.
Ordinul Ministerului Sănătății ușurează procesul pentru potențialii donatori de plasmă, dar nu merge îndeajuns de departe, afirmă Florin Hozoc.
„Rămâne în afara procedurii de donare o foarte mare parte din populație care are anticorpi.”
Florin Hozoc
Acesta se referă la persoanele care au stat în izolare sau în carantină deoarece au luat contact cu persoane confirmate pozitiv prin teste RT-PCR, dar care nu au fost testate la rândul lor deoarece nu au prezentat simptome. „Sunt acei oameni pe care România nu a avut capacitatea să-i testeze.”
Conform ordinului Ministrului Sănătății, persoanele asimptomatice, neconfirmate printr-un test RT-PCR pozitiv, pot deveni donatori de plasmă convalescentă doar dacă își fac voluntar un test pentru a determina cantitatea de anticorpi.
„Estimările și experiența și în Statele Unite și în țările din Uniunea Europeană arată că aceștia sunt de două-trei ori mai mulți decât cei care au fost confirmați prin RT-PCR. Ori pe aceștia îi pui să plătească din buzunarul lor ca să ajungă la donare. Evident că lucrul ăsta e destul de dificil.”
Florin Hozoc
Conform ghidului european, statul ar trebui să îi testeze pentru anticorpi pe cei care au stat în izolare deoarece au luat contact cu persoane confirmate pozitiv cu noul coronavirus.
„Culmea, statul îi are în baza de date pentru că toate DSP-urile îi urmăresc pe cei izolați să respecte izolarea. Îi avem pe toți putem să le facem lor testele de anticorpi invitându-i să vină la centrul de transfuzie, să li se recolteze probă, să facă testele de anticorpi și, dacă se dovedește că au anticorpi, să le recoltăm plasma. Nu facem treaba asta”, spune Hozoc.
Statisticile internaționale arată că dacă ar fi să fie testați toți cei care au stat în izolare, s-ar dovedi că aproximativ 30% au anticorpi în concentrația necesară pentru a dona plasmă.
„Normal, nu toți o să-ți vină toți la donare. Dar o parte dintre ei va veni. Important este să nu-i oprești”
Florin Hozoc
România, absentă pe scena europeană
În lipsa unui vaccin, Uniunea Europeană alocă tot mai mult resurse pentru dezvoltarea terapiei cu plasmă convalescentă în statele membre.
Până acum, Comisia Europeană a alocat 40 de milioane de euro pentru a finanța achiziția de echipamente și kituri de plasmafereză în statele membre, și a inițiat Platforma pentru Plasmă Convalescentă pentru a evalua eficiența tratamentului cu plasmă pentru bolnavii infectați cu COVID-19 în UE.
România este absentă din ambele proiecte.
După trei luni, Hozoc rămâne în continuare responsabil autoproclamat cu prezența tratamentului cu plasmă în discursul public în România.
„Mi-am luat sarcina asta pentru că văd că alții nu ies. Aș fi vrut să văd doi-trei medici care să devină lideri în toată povestea asta. Asumați-vă! Dacă mișcați lucrurile, s-ar putea să salvați niște vieți”, spune Hozoc.
