București, capitala proiectelor de mobilitate urbană. Șase planuri majore și zeci de idei compromise sau abandonate în ultimii 17 de ani

Cel mai important nod rutier al României a avut parte, în ultimii 17 de ani, de șase planuri dedicate transportului. Foarte puține dintre proiectele aferente acestora au fost implementate, iar acest lucru s-a tradus în efecte asupra mediului, economiei, și per total asupra calității vieții bucureștenilor.

Bucureștiul este astăzi racordat la trei autostrăzi, opt drumuri naționale și 11 drumuri județene. Toate aceste artere înseamnă valori de trafic uriașe pentru o capitală a cărei infrastructură locală, cu mici excepții, nu a înregistrat mari îmbunătățiri în ultimii 30 de ani.

În anul 2019, Bucureștiul era al patrulea cel mai aglomerat oraș din Europa, după Moscova, Istanbul și Kiev, respectiv cel mai aglomerat oraș din Uniunea Europeană, la mare distanță de capitale mult mai mari, precum Paris, Roma, Londra.

Iată cele șase planuri dedicate transportului, elaborate în ultimii 17 ani:

1. Planul Director Extins al Transportului Urban în Municipiul București și aria sa metropolitană, elaborat de Agenția Japoneză pentru Colaborare Internațională (JICA) în anul 1999;
2. Planul Urbanistic General al Municipiului București – elaborat în anul 2000;
3. Master Planul de Transport al Bucureștiului – elaborat în anul 2007 (actualizarea JICA);
4. Conceptul Strategic București 2035 – elaborat în anul 2011;
5. Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) – elaborat în perioada 2010-2012;
6. Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Municipiul București – elaborat în anul 2016.

Din proiectele de infrastructură mare cuprinse în aceste documente, foarte puține au fost implementate. Mai mult, parte dintre ele nu au fost duse la bun sfârșit în orizonturile de timp stabilite, lucru care a atras după sine efecte puternic negative asupra traficului din Municipiul București. Mediul înconjurător, economia, și, per total, calitatea vieții populației au avut de suferit în tot acest timp.

„În plus, nivelul de congestie a crescut în 2019 cu 4% față de anul 2018. În medie, bucureștenii petrec blocați în trafic circa 9,5 zile/an, la orele de vârf (8-9 dimineața, respectiv 17-18 după-amiaza), respectiv durata călătoriilor dublându-se față de cea normală”, se arată în evaluarea situației actuale privind mobilitatea și transportul din Capitală. Această analiză face parte din cele 10 capitole ale Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Municipiului București 2021-2030, document realizat în cadrul unui parteneriat dintre Primăria Capitalei și Banca Mondială.

Documentul mai arată că, în timp ce numărul călătoriilor cu transportul public de suprafață a tot scăzut, indicele de motorizare prezintă o creștere accentuată în ultimii ani.

Din 2016, numărul autoturismelor a crescut anual cu 45-50.000. Cu toate acestea, numărul real de autovehicule care folosesc infrastructura de transport a capitalei este mult mai mare, pentru că include și autoturisme înmatriculate în județul Ilfov sau în alte județe ale României.

De asemenea, noile cartiere rezidențiale de la periferia Capitalei s-au dezvoltat sporadic, fără a beneficia de o tramă stradală adecvată. Deși această problemă este vizibilă preponderent în județul Ilfov, există și în Capitală o suită de zone de expansiune necontrolată care contribuie semnificativ la problematica transportului din București.

Despre cum putem crește calitatea și sustenabilitatea mobilității în București, discutăm marți, 2 noiembrie, de la ora 12, cu experți și autorități în cadrul dezbaterii Marele București #4 – Transport Sustenabil.

Vom transmite în direct discuția din interiorul Uzinei de Reparații „Atelierele Centrale” – Secția 1, Reparații Caroserie.

INVITAȚI:

1. Gabriel CĂRBUNARU – Consilier Județean Ilfov
2. Adrian CRIȚ – Director General, Societatea de Transport București
3. Celestin DRĂGĂNESCU – membru în Comisia Permanentă a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov (TPBI)
4. Andrei HARABAGIU – membru în Asociația Metrou Ușor
5. Constantin MUSTĂȚEA – Director Investiții, Metrorex S.A.
6. Mihaela NEGULESCU – arhitect urbanist, expert în mobilitate urbană
7. Dana OSTACIE – fondator GrowUp Romania
8. Irinel SCRIOȘTEANU – secretar de stat în Ministerul Transporturilor

Dezbatarea va transmisă live pe Facebook. Din motive ce țin de pandemie, evenimentul se va desfășura fără accesul publicului. Pentru a urmări discuția, dați „going” sau „interested” la acest eveniment, pentru a vi se reaminti când începe transmisiunea live.

FOTO: Cosmin Pojoranu