Multe dintre zidurile Bucureștiului au o istorie mai puțin știută sau mai puțin băgată în seamă de cei care trec grăbiți pe lângă acestea. Blocul Wilson, din centrul Capitalei, are însă privilegiul de a-i fi apreciată istoria și arhitectura de oamenii care îi spun „acasă”.
De la o idee pornită de câteva vecine, nemulțumite că nu au un loc unde să se relaxeze și să creeze legături cu colocatarii, s-a născut inițiativa de a transforma curtea interioară a blocului într-un spațiu al comunității.
În jurul orei 16:00, într-o zi însorită de sâmbătă, mirosul de vopsea proaspătă putea fi adulmecat încă de la intrarea în scară, de pe strada Demetru I. Dobrescu.
Drumul către curtea interioară a blocului a fost decorat de locatari cu fotografii vechi, care ilustrează felul în care arăta Blocul Wilson în anii ‘40-’50, la scurt timp după ce a fost ridicat, în 1933.
În curtea interioară avea loc, la momentul când am ajuns, o desfășurare de forțe în toată puterea cuvântului. Cei mai entuziasmați „soldați” erau, bineînțeles, copiii.
Echipați cu mănuși de protecție, măști medicale și halate, misiunea lor era simplă: să aducă vechile ziduri înapoi la viață.
Ajutați de artiști grafici, orice om care le trecea pragul era invitat să ia spray-ul de graffiti în mână și să-și pună propria amprentă pe pereții curții, creând astfel un fel de operă colectivă, care pune în valoare exact spiritul de comunitate la care tânjeau vecinele care au venit cu ideea, unite astăzi sub numele de „Grupul de inițiativă civică Wilson”.
CITEȘTE ȘI: O parte din clădirile de la Pasajul Vilacrosse, retrocedate ilegal, au fost recuperate de Primărie
„O zonă a nimănui”
Cristina Iordache este din Constanța, s-a mutat în București acum mai bine de 20 de ani, iar în Blocul Wilson de aproape un deceniu. Spune că tot timpul a fost fascinată de zona centrală, pentru că îi părea „o zonă a nimănui, o zonă de trecere”.
„Așa este văzută și este firesc. Dacă la parter ai firme, sus ți se pare că vor fi tot firme și cumva e normal să fie percepția asta”, explică locatara.
Cristina Iordache
Ea spune că ideea de a transforma zidurile cenușii a apărut în urma unor discuții informale cu câteva vecine la o cafea, după ce și în trecut au organizat diverse activități, inclusiv acțiuni de curățenie generală în tot blocul.
Mai ales după ce, spune Cristina Iordache, curtea interioară a blocului devenise doar un loc de aruncat gunoiul, deși simțea încă de atunci că are mult potențial.
Inițial, s-au gândit la idei simple, precum instalarea unor jardiniere pentru a înfrumuseța zona. Mai apoi, au descoperit un anunț pe pagina de social media a unei fundații care căuta propuneri pentru îmbunătățirea micro-zonelor din București, ceea ce le-a dat încredere că proiectul lor chiar ar putea prinde viață.
„Concret, e un proiect care a câștigat o finanțare din partea Fundației Comunitare București, în cadrul proiectului «Platforma de mediu pentru București», și, pornind de la proiectul pe care l-am dezvoltat cu experții de la fundație, acum încercăm să ne organizăm să ne facem o curte interioară cât mai plăcută”, a explicat Cristina pentru Buletin de București.
Vecinii din Blocul Wilson au fost entuziasmați
După ce au avut ideea inițială și au dezvoltat-o cu ajutorul Fundației, au prezentat proiectul pe grupul de WhatsApp al locuitorilor. Acolo, majoritatea vecinilor și-au exprimat entuziaști acordul. Ulterior, proiectul a fost prezentat comitetului de bloc, unde a primit susținere unanimă.
Implementarea a devenit apoi un efort al comunității, în care toate detaliile, inclusiv desenele, au fost alese și votate de vecini. Cristina spune că toate deciziile importante au fost luate prin consultare.
„Pentru mine este o surpriză. Nu mă așteptam să iasă așa de bine, iar satisfacția cea mai mare ar fi să îi văd și pe vecini că apreciază. Dar dincolo de faptul că arată bine, ne-a dat ideea să continuăm”, afirmă proaspătul ales președinte al asociației de locatari, Cristi Vasilescu.
Cristi este de părere că mediul în care cineva trăiește îi poate influența profund modul de gândire și stilul de viață.
Atunci când locuiești într-un loc care nu este doar funcțional, ci are și un anumit stil și caracter, își pune amprenta asupra mentalității tale și asupra felului în care îți dorești să-ți trăiești viața.
Un mediu estetic și bine întreținut, spune el, te poate inspira să ai o perspectivă diferită asupra vieții și să aspiri la un stil de viață mai armonios.
CITEȘTE ȘI: 6 medalii la Olimpiada Internațională de Matematică, obținute de elevii de la 2 licee din București
Inaugurarea noului spațiu
Odată cu lăsarea serii, după ce au colorat ultimele frunze și păsări, preferatele artistului grafic care i-a ajutat, iar mirosul înțepător de vopsea s-a risipit, locatarii blocului și invitații lor au inaugurat noul spațiu, cu un adevărat festin și o proiecție de film.
Au așezat pe o masă prăjituri de casă și limonadă rece, cu care s-au putut răcori după orele petrecute în mijlocul efortului de a transforma o curte anostă într-un spațiu primitor.
Astfel, au lăsat deoparte mănușile, halatele și spray-urile și au rămas echipați doar cu popcorn. Pe prelata albă din fața lor era proiectat filmul documentar „De ce scriu ăștia pe pereți?”, regizat de Alin Boeru.
Documentarul, care explorează motivele și poveștile din spatele artei stradale, a fost o alegere ideală pentru a încheia ziua.
Ce urmează pentru Blocul Wilson
Pictarea pereților a fost doar prima parte dintr-un plan mai amplu pe care și l-au propus cei de la Grupul de Inițiativă Civică Wilson.
„Colaborăm cu o peisagistă pentru partea cea mai importantă a proiectului, în care vom seta zona de verdeață a curții, împreună cu ea.
Practic vrem să facem din curtea asta un spațiu mai respirabil cu ajutorul plantelor.
Suntem în faza în care ne gândim cum să fie structura, ce plante să alegem, dezvoltăm ideile și probabil că în octombrie le vom implementa”, explică Cristina Iordache.
Totuși, ei nu vor să se limiteze doar la îmbunătățirea curții interioare a blocului. Cristina spune că doresc să colaboreze cu primăria pentru a planta copaci pe aliniamentul stradal, după ce o serie de copaci au fost tăiați anul trecut. Planul lor este să cumpere copacii necesari și să-i planteze împreună cu autoritățile locale.
De asemenea, Cristina îi îndeamnă pe oameni să-și folosească cât mai puțin mașinile personale, în favoarea mijloacelor alternative de transport. Astfel, ea ar vrea ca, împreună cu Asociația Hai cu Bicla, să amplaseze o parcare pentru biciclete în fața blocului.
Și Cristi spune că are, de mult timp, în plan să restaureze scările blocului. Pentru că e o soluție mai ieftină, dar creativă și mai puțin obișnuită, vrea să se folosească tot de graffiti, ca să creeze niște scări „unice”, într-un stil contemporan, care să păstreze totodată elementele din stilul Art Deco al blocului.
Un război, o revoluție și două cutremure
Blocul Wilson este un exemplu de arhitectură reprezentativă a Bucureştiului interbelic şi un martor important al istoriei oraşului, scrie Agerpres.
Ridicat în anul 1933 de către arhitectul State Baloşin, blocul se remarcă prin stilul Art Deco, cu o structură interioară ce reflectă împărţirea socială din perioada respectivă.
De-a lungul decadelor, construcția a fost martoră la evenimente majore care i-au afectat aspectul și integritatea: cutremurul din 1940, cutremurul din martie 1977, al Doilea Război Mondial și Revoluția din decembrie 1989.
Deși aceste evenimente au lăsat urme vizibile asupra clădirii, în perioada 2002-2006, blocul a fost consolidat și a reușit astfel să scape de bulina roșie.
Comments are closed.