Dezbatere Agentul Termic: ce-am aflat de la experți și cum trebuie gestionată problema

Am încheiat prima lună din an cu o dezbatere despre sistemul de termoficare din București, o problemă care, în ultimele luni, s-a dovedit tot mai apăsătoare pentru cetățenii Capitalei. Alături de nouă invitați am analizat sursele derapajului RADET, am discutat despre poluarea produsă de centrale termice vechi, am intrat chiar și în câteva detalii tehnice, dar nu fără să ignorăm cel mai important personaj: consumatorul.

Pe parcursul lunii ianuarie, Buletin de București a publicat o serie de materiale dedicate agentului termic. Am discutat despre istoria dezastrului programat RADET, am făcut o comparație cu alte sisteme din țară și am atras atenția asupra cantității ridicate de poluare emise de centralele termice. Apoi, chiar în timpul documentării noastre, o avarie din Sectorul 6 ne-a demonstrat practic cât de fragilă este infrastructura termică.

La final, am invitat alături de noi experți, administratori judiciari, sindicaliști, ziariști și nu numai, în cadrul unui eveniment deschis cetățenilor Capitalei.

Care sunt pricipalele concluzii?

• Sistemul juridic și financiar RADET este profund defect încă din anii 90. De exemplu, RADET a fost obligată să plătească facturile pentru energie termică către ELCEN în cel mult două săptămâni, în timp ce sumele de încasat de la asociaţiile de proprietari ajungeau abia după 30 de zile. Așa a ajuns RADET să plătească ELCEN-ului majorări de 3%.
• Interesele politice au fost puse deasupra interesului public. De la înființarea Regiei au fost făcute mai multe studii de reabilitare a RADET-ului, fiecare cu o strategie diferită față de cel dinainte. În lipsa unei strategii pe termen lung situația a mers doar înspre mai rău.

„RADET-ul a fost un ostatic politic al primarilor Bucureștiului. […] Ce se întâmplă acum este o consecință a unui joc politic care a început, probabil, în anii 1990.”

Irina Zamfirescu, Activewatch

• Guvernul și Primăria Municipiului București (PMB) nu și-au respectat promisiunile de a face plata subvențiilor de 1 miliard de lei. Totodată, în București se acordă cea mai mare subvenție pentru gigacalorie din țară.
• Fără pace juridică nu se poate vorbi de dezvoltarea sistemului. Nu se pot obține investiții atâta timp când instituțiile au probleme precum insolvență sau faliment. Astfel, e nevoie de o gestionare centralizată a problemei, o implicare a principalilor actori ai statului, Ministerul Energiei și PMB, dar și o colaborare cu experții tehnicieni.
• 70% din conductele rețelei primare și 48% din cele secundare sunt mai vechi de 25 de ani. Conductele au o dată de expirare, ele trebuiau schimbate, însă nu s-a investit unde și cât trebuia.
• Nivelul pierdelor este ridicat chiar și când sarcina termică este la un nivel suficient de mare pentru a asigura o bună încărcare a rețelei. De la an la an, pierderile cresc. Un factor este procentul tot mai mare de debranșări. Nici vechimea infrastructurii nu trebuie neglijată.

„Dacă nu se investește, în maxim cinci ani infrastructura termică cade.”

Ioana Stoica, lider de sindicat RADET

• În București există posibilitatea de a utiliza energii alternative, precum resurse geotermale, pentru a completa cantitatea necesară de căldură. Avem 23 de foraje geotermale, iar 17 dintre ele ar putea fi folosite. Un astfel de exemplu este Beiuș, acolo unde gigacaloria a ajuns să fie 80 lei, fără subvenție.
• 25% din populația României se află în sărăcie energetică, deși există posibilități multiple prin care se poate gestiona această problemă și reabilita sistemul de încălzire.

„Nu a fost niciodată mai ușor decât în ultimii 10 ani să se obțină finanțări pentru reabilitări.”

Corina Murafa, Ashoka

• Emisiile de dioxid de carbon generate de centralele termice din București au depășit limitele încă de acum 12 ani. Chiar dacă, la nivel mondial, sistemul de termoficare este cunoscut ca fiind cel mai eficient în reducerea poluării, stadiul de degradare în care se află infrastructura termică din București duce, de fapt, la și mai multă poluare.
• Autoritățile locale cunosc toate aceste probleme de peste 10 ani. De exemplu, un raport din 2009 atrăgea atenția asupra nevoii urgente de restructura a RADET-ului, o analiză diagnostic din 2013 făcea avertizări despre nivelul de fraudă și corupție din instituția Regiei, iar un studiu de oportunitate din 2014 trăgea un semnal de alarmă cu privire la depășirea limitei de emisii de CO₂.
• Comunicarea dinspre Primărie către cetățeni este una defectuoasă. Atunci când ei se adresează consumatorilor în legătura cu RADET se exprimă într-un limbaj extrem de tehnic, astfel că la sfârșitul zilei mulți oameni nu înțeleg de ce le este frig. Vocabular din miile de pagini de raporturi este la fel de tehnic și complicat.

Fără o strategie de investiții pe termen lung, fără interes din partea autorităților politice și fără o comunicare transparentă, sistemul de termoficare din București nu se va putea redresa. Această dezbatere a fost o primă încercare de a atrage atenția candidaților la Primăria București asupra gravității situației, dar și o deschidere către cetățenii care doresc să fie mai informați, însă se confruntă cu limbaj tehnic și explicații complicate. La final de februarie, Buletin de București organizează o dezbatere despre Infrastructură.

Editor: Oana Despa
Cover: Ion Mateș