ANALIZĂ | Bucureștiul „îmbătrânește” demografic. Capitala se va confrunta cu „un deficit semnificativ de forță de muncă”

Bucureștiul „îmbătrânește” demografic. Fenomenul de îmbătrânire demografică cu care România se confruntă în prezent se manifestă și la nivelul Regiunii București-Ilfov. Potrivit datelor din proiectul de actualizare a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă București-Ilfov (PMUD), grupa de vârstă de peste 65 de ani reprezintă aproximativ 18% din întreaga populație a Capitalei și zonei metropolitane, „numărul vârstnicilor crescând considerabil în ultimii 10 ani”.

La nivelul municipiului București, populația vârstnică reprezintă 19,4% din total, cu 4,95% mai mult decât la anteriorul recensământ din 2011, se arată în proiectul pentru actualizare a PMUD.

“Odată cu îmbătrânirea demografică sunt generate și o serie de provocări cu efecte pe termen mediu și lung în ceea ce privește mobilitatea în interiorul municipiului pentru a accesa servicii medicale, activități recreative sau alte tipuri de facilități. De asemenea, este esențial să se ia în considerare cerințele speciale de deplasare pe care vârstnicii le au”, notează specialiștii care au întocmit documentul.

Fenomenul de îmbătrânire demografică este mai redus la nivelul județului Ilfov, unde grupa de vârstă 65+ înglobează 13% din populație, cu peste 6% mai puțin față de Capitală, ceea ce ar arata că fenomenul de migrare către județul Ilfov este specific, în principal, grupei de populație activă.

Piramida vârstelor pentru regiunea București-Ilfov evidențiază îmbătrânirea demografică existentă și indică totodată o pondere a populației active de 66%. „Acest procent nu poate satisface pe termen lung nevoile angajatorilor, conducând la un deficit semnificativ de forță de muncă”, se mai arată în documentul analizat de Buletin de București.

CITEȘTE ȘI Delta de lângă București a secat. Fotoreporterul Inquam, George Călin: „Acum doi ani ne plimbam cu barca printre stuf și păsări. Acum e ca în Mad Max”

De asemenea, generația cu vârste cuprinse între 40 și 44 de ani este cea mai numeroasă (peste 200.000 de persoane), fiind urmată de generația cu vârste cuprinse între 50-54 de ani (190.787 peroane), ce corespunde anilor, în care, la nivel central existau politici de încurajare a natalității (1960-1970).

Numărul tinerilor, în scădere

Tendința de scădere a populației în rândul tinerilor (cu vârste între 15 – 19 ani) este determinată de emigrarea populației, atât internațională, cât și internă pentru studii sau în căutarea unui loc de muncă. „Acest fenomen, influențat de factori economici și educaționali, are un impact semnificativ asupra structurii demografice și capacității de regenerare a populației pe termen lung”, mai punctează autorii.

În total, numărul persoanelor de vârstă activă (populația adultă cu vârste între 15 și 64 de ani) reprezintă 66% din totalul populației la nivelul întregii regiuni, în scădere cu 6,59% față de ponderea pe înregistrată în anul 2011, și anume 72,59% din totalul populației.

Ecuația migranților

Acest trend descendent este observat atât în municipiul București, unde populația activă a scăzut cu 7,9% în ultimii 10 ani (de la 73,13% în 2011 la 65,22% în 2021), cât și în județul Ilfov, unde scăderea a fost mai mică, de 1,52% (de la 70% în 2011 la 68,48% în 2021).

Totuși, datele statistice nu includ încă muncitorii cu vârste cuprinse între 24 și 39 ani care au imigrat în Capitală și zona metropolitană, pentru a acoperi necesarul de forță de muncă, mai ales în domeniul construcțiilor și HORECA.

Localitățile din regiunea București Ilfov care au înregistrat cea mai mare creștere demografică și au o proporție ridicată a segmentului de populație tânără și activă sunt Bragadiru (20,90% tineri și 71,65% adulți), Popești Leordeni (18,71% tineri și 73,72% adulți) și Chiajna (18,55% tineri și 73,87% adulți).

La polul opus, cea mai scăzută proporție a persoanelor active și tinerilor, și implicit cea mai mare pondere a persoanelor vârstnice se regăsește în Ciolpani (22,28% persoane vârstnice din totalul populației), Gruiu (21,74% persoane vârstnice) și Dărăști-Ilfov (21,05% persoane vârstnice).

Introduse în 2013, planurile de mobilitate urbană reprezintă o centralizare și o analiză a documentelor esențiale pentru reorganizarea mobilității urbane în Uniunea Europeană. Aceste planuri sunt proiectate pentru a răspunde nevoilor specifice din zonele urbane în vederea optimizării sistemelor de transport și mobilitate.

*Grafică realizată de generatorul Elementor AI, un program de inteligență artificială care creează imagini din texte cu descrieri.

CITEȘTE ȘI „Afacerea Sfântă” | Un nou pelerinaj-mamut, la Voluntari: Primăria lui Pandele vrea să plătească aproape 200.000 de euro pentru a duce 8.000 de pelerini la Sf. Parascheva