Cristian Popescu Piedone nu mai conduce partidul lui Dan Voiculescu. Funcţia de preşedinte executiv al Partidului Umanist Social Libera a fost dizolvată, după o decizie a Biroului Executiv. În schimb, Piedone a preluat alte două funcţii: cea de preşedinte PUSL Bucureşti şi cea de vicepreşedinte PUSL, pentru administraţie publică.
În schimb, conducerea va fi asigurată de o conducere colectivă. Președintele Biroului Executiv al PUSL este deputata Grațiela Gavrilescu, după cum a transmis pentru Buletin de Bucureşti coordonatoarea de comunicare a partidului, Lavinia Şandru.
Potrivit acesteia, decizia de schimbare a funcţiei şi de dizolvare a celei de preşedinte executiv a fost luată de Cristian Popescu Piedone, de comun acord cu ceilalți colegi din conducerea PUSL.
În paralel, Cristian Popescu Piedone a anunţat prin intermediul unei postări pe Facebook, în urma unei băi de mulţime în cartierul Buzoieni, că vrea să candideze la alegerile parlamentare pentru un loc de senator.
Dragilor, cu sprijinul vostru, cu votul vostru… CRISTIAN VICTOR POPESCU PIEDONE va fi… VIITOR SENATOR AL ROMÂNIEI! 
ÎMPREUNĂ, ne vom ocupa, cum trebuie, de țară! ÎMPREUNĂ, VOM FACE IMPOSIBILUL POSIBIL PENTRU ROMÂNIA! 
, a scris acesta în postare.
CITEŞTE ŞI: Captura.ro | Piedone, păzit de „caracatița” Clanului Sportivilor la „băile” de mulțime
Piedone nu mai conduce partidul, dar are un plan după înfrângerea de la locale
După ce a reuşit să îşi pună fiul primar la sectorul 5, dar a pierdut, în schimb fotoliul de primar general (a luat abia 15.26% din voturi, locul al treilea, după Nicuşor Dan şi Gabriela Firea), Piedone şi-a schimbat radical planurile politice şi a spus că vrea să candideze pentru Senat.
Asta în ciuda faptului că el era şi pe lista de consilieri locali ai Sectorului 5, din partea PUSL, la alegerile din 9 iunie. Pivotul său către politica naţională arată că nu vrea să îşi păstreze funcţia din Consiliul Local.
Cristian Popescu Piedone a stat după gratii condamnat fiind în dosarul de abuz în serviciu, acuzaţie pe care o primise după tragedia de la Colectiv.
Primarul fusese condamnat la patru ani de închisoare de Curtea de Apel Bucureşti, din care a ispăşit un an şi o lună, eliberat de magistraţii Curţii Supreme. Judecătorii de la ÎCCJ au admis o cale extraordinară de atac a primarului – recursul în casaţie – şi astfel au admis că „fapta nu există”.
