Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Friday , 22 November 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleInterviuMain

INTERVIU | Planurile „noului-vechi” rector Marian Preda, la început de mandat. Promite că principala clădire a Universităţii București va fi renovată în cinci ani

977
FOTO: marianpreda.ro

Profesorul universitar Marian Preda a fost reales rector al Universității din București (UB) pentru un al doilea mandat (2023-2028). În cadrul alegerilor din 6 decembrie, profesorul universitar doctor în sociologie a obținut 633 voturi şi a câştigat astfel alegerile în faţa contracandidatului său, Cristian Preda, decanul Facultății de Științe Politice. În acest context, Buletin de București a stat de vorbă cu rectorul UB pentru a afla ce planuri își propune să continue sau să implementeze, cum va remedia problemele ridicate studenți, dar și care au fost provocările întâmpinate în mandatul anterior. Câștigând oportunitatea de a rămâne și pentru următorii cinci ani la conducerea Universității, Marian Preda promite că va continua investițiile în infrastructura instituției de învățământ și că vor fi luate măsuri pentru a remedia situații neplăcute de care se izbesc studenții, de la condițiile din cămine pâna la orarele prea încărcate.

“Da, desigur, mă așteptam pentru că am avut patru ani de activitate intensă. Și eu, și prorectorii, și mulți dintre decanii care au fost alături de noi, parte a echipei,  am înregistrat foarte multe rezultate pozitive. Mi se părea normal ca pe de o parte, colegii să vadă aceste lucruri care au schimbat în bine unele aspecte ale vieții academice și pentru ei, și pentru universitate în general și pe de altă parte, să dorească continuarea proiectelor începute, ducerea lor până la capăt. Deci, sincer, așteptam la ceva asemănător. Sigur că nu poți să știi niciodată exact cum evaluează fiecare votant ceea ce ai făcut, ceea ce-ți propui să faci, dar în principiu nu m-au surprins rezultatele.

S-a schimbat destul de mult în această perioadă cultura organizațională. Ne-am centrat mult pe planificare strategică, pe principii, pe recompensarea activităților și rezultatelor, mai ales. Și cred că universitatea e conștientă acum că avem un rol important la nivel național în apărarea unor principii, în promovarea meritului ca criteriu principal, în promovarea echității, în promovarea dreptății sociale, dar și a corectitudinii academice.”

Referitor la proiectele în desfășurare, Marian Preda continuă să povestească despre cum clădirile facultăților din cadrul UB vor căpăta o cu totul altă înfățișare în următorii ani. 

„Sunt foarte bucuros că universitatea este în continuă transformare. Din 50 de clădiri, cele mai mari patru clădiri sunt în renovare totală sau parțială și una a fost achiziționată, clădirea Pitar Moș.”

FOTO: unibuc.ro

FOTO: unibuc.ro

În data de  8 decembrie 2021, Universitatea din București a cumpărat cu 6,45 milioane de euro imobilul din strada Pitar Moș nr. 7-13, cel care găzduiește Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (FLLS), potrivit informațiilor de pe site-ul instituției. Inaugurată la 10 octombrie 1858, Şcoala de fete „Sfânta Maria” a funcţionat sub patronajul Bisericii Catolice până în 1948, când a fost confiscată de regimul comunist şi transformată în Institutul „Maxim Gorki”. Ulterior, clădirea a devenit sediu al Facultății de Limbi și Literaturi Străine. Retrocedată proprietarilor ei istorici, Congregatio Jesu, imobilul urma să fie eliberat de Universitate în 2026.

„Deci acum asistăm la o transformare a infrastructurii universității, o transformare majoră care se va vedea în următorii ani din ce în ce mai mult, pe măsură ce proiectele sunt finalizate. De exemplu, clădirea din Centru, clădirea din strada Regina Elisabeta, de la statui, de la Universitate a intrat în renovare de un an și ceva. Vedeți că Universitatea dă și denumirea acelei zone.” 

Cu o suprafață de peste 45.000 de metri pătrați, clădirea de la km 0 găzduiește cele mai multe facultăți: Geografie, Geologie și Geofizică, Matematică și Informatică, Litere, Limbi și Literaturi Străine, Chimie, Administrație și Afaceri, Istorie. Contractul aferent lucrărilor de consolidare și restaurare a fost semnat cu Compania Națională de Investiții (CNI), valoare acestuia fiind de aproximativ 446 milioane de lei, conform informațiilor regăsite pe site-ul UB și în Planul Managerial 2024-2028 al rectorului.

FOTO: unibuc.ro

În cinci ani și jumătate vom avea toată acea clădire renovată. Deocamdată, se lucrează în curtea interioară și într-o aripă din cele cinci, în zona Facultății de Istorie, care a fost relocată și în 2024 vom avea deja Istoria renovată. Se vor întoarce colegii în spațiile modernizate, renovate, urmând să se mute Matematica în altă parte până când e renovat acel segment și tot așa, pe rând, câte o cincime în următorii patru ani. Deci sunt foarte mândru de asta. Cred că lumea a văzut că sunt schele pe clădirea centrală și după zeci de ani, unele fragmente, după 100 de ani sunt în sfârșit renovate, sunt aduse în prezent.”

„De asemenea, clădirea Bulandra, cea de care este lipit și teatrul, intră din februarie în renovare și, în doi ani de zile, va fi gata. Ea era închisă de vreo patru ani din cauza riscului seismic.” 

Proiectul demarat în parteneriat cu Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu risc Seismic (AMCCRS) beneficiază de finanțare nerambursabilă de aproximativ 65 milioane de lei și va fi implementat până în februarie 2026, se menționează pe site-ul rectorului.

FOTO: bulandra.ro

„În plus, avem clădirea din Panduri, așa numitul „Azil Elena Doamna”, fosta școală de fete orfane care încă se află în renovare, dar a avansat și am obținut finanțarea și pentru diferența de lucrări, astfel încât sperăm ca într-un an și jumătate, maxim doi să fie gata. Și acolo se vor muta trei facultăți într-o clădire complet renovată.”

Cele trei facultăți care urmează să beneficieze de renovarea spațiului sunt: Facultatea de Administrație și Afaceri, Facultatea de Chimie și Facultatea de Științe Politice. Fostul azil este cea mai veche clădire din cadrul Unibuc, cu o vechime de 161 de ani. Restaurarea edificiului a început în vara anului 2019, după ce contractul de finanțare dintre UB și MLPDA, prin CNI, a fost semnat în anul 2018. Termenul de finalizare al proiectului a suferit două amânări, cel inițial fiind sfârșitul anului 2023. Valoarea aprobată a investiției este de 281 milioane de lei.

FOTO: merg.in

„Căminele au fost toate renovate, toate cele din București și dotate cu tehnologie, cu mobilier mai bun, cu saltele noi. S-au creat bucătării comune acolo unde nu sunt bucătării în camere. Ne îndreptăm într-o direcție mai bună, spre o normalitate, ca să zic așa, mai apropiată de cea europeană, pentru că aveam și mai avem încă probleme destul de mari în zona căminelor și în zona cantinelor.” 

În ciuda investițiilor, atât în presă, cât și pe rețelele de socializare, au apărut informații privind starea deplorabilă a căminelor din Campusul Grozăvești. Buletin de București l-a întrebat pe Marian Preda cum este posibilă o astfel de situație.

Multe dintre ele erau false, erau fotografii care n-aveau nicio legătură cu Grozăveștiul. Câteva dintre informațiile acelea erau corecte, erau reale, doar că se refereau în perioada de vară, la niște spații care, ulterior, au fost renovate. La 1 octombrie, nimeni n-a intrat într-o cameră care să nu fie curată, renovată acum sau în perioada anterioară. Deci nicio cameră care nu era corespunzătoare nu a fost distribuită către studenți. 

Erau informații adevărate în legătură cu persoanele fără adăpost din Grozăvești, situație cauzată de proximitatea căminului față de Podul Grozăvești, pasajul acela foarte mare la care mașinile staționează și sunt persoane care mai cerșesc acolo și noi nu aveam un control suficient de bun. Am întărit controlul, intrau și prin campus. De cele mai multe ori n-au făcut mari probleme, dar era o prezență care nu-și avea rostul acolo și pe care am mai limitat-o. De asemenea, nu erau bine securizate unele dintre grilajele de la parter, la unul dintre cămine, la cel la care a și fost un incident.

Singurul furt de ani de zile de la noi din universitate, atunci în perioada de vară, furtul a două computere și a altor câtorva lucruri ale unor studenți. Acestea au fost probleme reale acolo și am întărit paza, am pus alte camere acolo, s-au renovat și acele două etaje (parter și etajul unu). Deci da, erau și câteva informații adevărate, dar fotografiile din cele mai multe camere, fotografiile distribuite atunci erau vechi sau nu erau de la noi. De exemplu, a doua zi, a venit SANEPID-ul și nu s-a găsit un gândac în tot complexul și au căutat peste tot, și pe la ghenă. Asta nu înseamnă că nu mai apar gândaci (…)”

O altă informație confirmată de Marian Preda este prezența mucegaiului într-una dintre băi. Baia ar fi fost renovată, însă existau niște scurgeri care au provocat apariția mucegaiului. 

Profesorul universitar consideră că problemele referitoare la starea căminelor pot fi remediate, însă este foarte important să fie semnalate. Pandemia a îngreunat comunicarea dintre studenți și conducerea facultății, organizarea alegerilor șefilor de cămin fiind sistată.

„(…) Nu spun că nu mai sunt probleme. Sunt cămine vechi, cămine pe care le-am moștenit din anii 60-70. Unele, câteva sunt noi și altele sunt complet renovate. Pe altele le-am renovat cât să fie decente, să ofere condiții decente pentru studenți. În februarie, începe efectiv execuția. construcția căminului nou din Grozăvești, de 500 de locuri, numai cu camere de două persoane. ”

Construcția noului cămin ar trebui să înceapă în februarie 2024 și să fie terminată în următorii doi ani. În acest moment, proiectul se află în perioada de proiectare de câteva luni („patru-cinci luni”).

„De asemenea, se intră în renovare generală, consolidare și renovare cu bani de la CNI, pentru două cămine de la Măgurele. Se va începe, avem doar un un desen și o amplasare a unui cămin nou, tot în Grozăvești, undeva în spate, pe un teren de baschet care nu este folosit acum și va trebui să găsim finanțare și pentru el. Sperăm într-un an-doi să găsim finanțare, deci facem tot ce putem. Lucrurile nu sunt roz, dar nu sunt nici gri sau negre, așa cum au fost prezentate.” 

Având în vedere costurile ridicate aferente traiului în Capitală, Buletin de București a întrebat rectorul dacă are în plan modificări ale orarului. Întrebarea vine în contextul în care studenții înscriși la mai multe facultăți din cadrul UB reclamă pauzele foarte lungi între cursuri, astfel încât programul nu le permite procurarea unui loc de muncă.

„Le-am promis studenților că vom face o analiză foarte serioasă pe orar și că, începând din semestrul viitor chiar, o să aplicăm niște principii foarte clare care, de altfel, sunt prevăzute, cu numărul maxim de ore pe zi.  Și de asemenea să încercăm să limităm cât se poate mutarea dintr-o parte în alta și pauzele exagerat de lungi și nejustificate. Nu poți să ai orar ideal, adică toată lumea să-și grupeze perfect orele, astfel încât unii să poată să lucreze. Faptul că lucrează, eu înțeleg, dar este o opțiune personală. Noi nu putem să ne adaptăm la fiecare în parte, mai ales că lucrează la ore diferite. Dar trebuie să le furnizăm tuturor, în primul rând celor care deocamdată vin la școală, că de lucrat or să aibă timp să lucreze după, să le asigurăm un program cât de cât echilibrat și ca timp și pauze, și ca deplasări dintr-o clădire într-alta. Lucrul acesta e normal și trebuie să-l facem. Din cauza pandemiei, n-am mai acordat prea mare atenție programului, pentru că multe ore erau online și atunci nu conta atât de mult dacă aveai pauze între ele. Acum trebuie să revenim la o raționalizare, la o optimizare, să spun așa, a programului, a orelor pe parcursul săptămânii pentru fiecare formațiune de studiu.” 

În cadrul celor 19 facultăți din cadrul Universității din București sunt înscriși 33.807 de studenți, dintre care 23.035 la licență, 8679 masteranzi, respectiv 2093 doctoranzi, după cum arată site-ul Unibuc.

scris de
Andreea Tudor

Născută și crescută în București, susținătoare a presei independente. Așa am ajuns redactor la Buletin de București. Fiind eu, însămi, parte a sistemului de învățământ românesc și pasionată de domeniul social, pun sub lupă tot ceea ce se întâmplă în sfera educației. Cred cu tărie că presa „pentru cetățeni” este presa independentă. Oamenii au nevoie de o informare corectă pentru a înțelege pe deplin ce se întâmplă în jurul lor și pentru a lua acțiune împotriva nedreptăților.

pe același subiect

30 de proiecte înscrise pentru Coridorul Verde Colentina. Captură video Radu Mihaiu
ArticoleMainPrimărie

30 de proiecte înscrise pentru Coridorul Verde Colentina

30 de proiecte înscrise pentru Coridorul Verde Colentina, concursul inițiat de Primăria...