FOTOGALERIE | Case cu structură aparentă, în „levitație”, cu panouri solare „ascunse”, printre noile modele de arhitectură din București și Ilfov

Peste 230 de proiecte, un număr record, au participat la concursul de arhitectură al Bienalei Naționale de Arhitectură ediția 2023. Buletin de București a selectat o serie de proiecte reprezentative, care au fost realizate în București și Ilfov, din două categorii de interes – locuințe individuale și colective.

Proiectele au fost prezentate în spațiul expozițional al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” iar deciziile juriului au fost anunțate în cadrul galei de premiere, ținută la Teatrul Odeon. 

Atât casele câștigătoare și nominalizate, cât și cele înscrise, reprezintă o mică oglindă a trendurilor arhitecturale din Capitală dar și din restul țării. Aceasta se află într-o strânsă legătură cu dorințele personale ale clienților, atât cu privire la viața privată, cât și pentru cartierele și orașele unde sunt puse în practică ideile. 

Vrem case construite sustenabil pentru a economisi, pe termen lung, bani? Sau pentru știm că „energia verde” e resursa spre care lumea trebuie să se îndrepte? Renunțăm la mașini sau încercăm să le facem, cât mai inteligent, locuri de parcare în propria noastră curte? Or renunțăm la ideea deplasării pe distanțe lungi cu totul și ne îndreptăm spre ideea „orașului de 15 minute”? Toate întrebările acestea trimit, direct sau indirect, la prioritățile pe care ni le setăm ca indivizi, dar și ca societate, susțin arhitecții.

Cum se dezvoltă architectural Capitala

„Parametrii urbanismului, împreună cu dezvoltarea zonei și apropierea acesteia de cartierele de business ale Bucureștiului au condus la construcția de case diverse, uneori masive atât ca nivel de ocupare al terenului, cât și înălțime”, spun Ovidiu Balan și Alex Cheregi, arhitecții Casei fără nori, unul dintre proiectele înscrise la Bienală.

Aceaştia sunt de părere că „masivitatea” limitează semnificativ senzația de spațiu deschis, cât și posibilitatea utilizării luminii naturale, atât pentru casa în sine, dar şi pentru trecători.  

Arhitecții altui proiect, Corvin Cristian și Alina Stoica, au participat cu proiect de locuință colectivă şi au ales tot simplitatea, spunând că „acest potpuriu romantic (contextul arhitectural al Bucureștiului) pare că nu ar mai fi suportat încă un <<gest>> arhitectural pretențios”.

Concursul de arhitectură al ediției din anul 2023 al Bienalei Naționale de Arhitectură a cuprins 15 secțiuni, care ilustrează și structurează, tematic, activitatea arhitecților în toate formele de manifestare ale creației arhitecturale, de la programele cele mai răspândite cum sunt locuințele individuale și colective, până la construcțiile publice cu impact major asupra mediului (…), conform descrierii a evenimentului.

Locuințe Individuale

Casa cu structură aparentă – Premiul secțiunii , București

Proiectul este inspirat de „frumusețea elementelor brute de beton structural”, faza „efemeră” în care viitoarea construcție este doar conturată. „Prin păstrarea aparentă a structurii brute de beton, devine o permanentizare a acestui moment efemer”, moment în care posibilitățile arhitecturale sunt limitate doar de imaginație. Pentru păstrarea și acestui factor din urmă,  „proiectul experimentează cu posibilitățile pe care putem să ni le imaginăm pentru definirea spațiilor interioare și exterioare acoperite, folosind diverse tipuri de închideri permanente sau temporare, opace, transparente, sau chiar fluide, cum ar fi draperiile exterioare”, conform comentariului autorului, atașat proiectului. Mai multe informații aici. 

Autorii acestui proiect sunt: arh. Attila Kim, arh. Gabriel Chiș Bulea, arh. Alexandru Szűz Pop, arh. Adina Marin, arh. Andreea Precup. 

Casa TRSA –  Premiul secțiunii , Mogoșoaia, județul Ilfov

Proiectul are în vedere versabilitatea vieții familiale și eficiența energetică. De asemenea, acesta a încorporat livada, grădina de zarzavaturi și căbănuța care se aflau deja pe teren. Spațiile pot fi reconfigurate cu ușurință pentru a se adapta dinamicii familiei. Drept urmare, întreaga casă este structurată în plan pe o secvență de două rânduri de cinci spații pătrate, similare ca dimensiuni, conectate între ele pentru a forma o enfiladă de spatii de locuit ce isi pot schimba funcțiunea și adapta la cerințele vieții cotidiene, conform comentariului autorului, atașat proiectului. Mai multe informații aici.

Acoperișul este construit astfel încât să „ascundă” panourile solare, iar apa folosită pentru irigare este luată dintr-un bazin subteran în care sunt adunate apele pluviale și apa dintr-un puț deja existent. Mai multe informații aici. 

Autorii acestui proiect sunt: arh. Jean Craiu, arh. Alexandra Demetriu, arh. Daniela Demetriu

Levitație, județul Ilfov, Pipera, Voluntari

Proiectul are în vedere maximizarea spațiului locativ, cu o suprafață construită de 225mp, din cei 320mp ai terenului, cât și cel al spațiilor de parcare. „Acest proiect, aceasta rezolvare arhitecturală, încearcă să găsească o soluție în rezolvarea acestei probleme extrem de stringente a spațiului actual locativ!, conform comentariului autorului. În cadrul documentelor atașate proiectului se află o fotografie care demonstrează cum încap până la patru mașini. Mai multe informații aici.

Autorul acestui proiect: arh. Vladimir Paun Vrapciu

Un întreg fragmentat – Nominalizare, județul Ilfov, Voluntari

Proiectul are în vedere „transformarea spațiu predictibil într-un loc surprinzător”. Pentru a folosi spațiul aflat la dispoziție cât mai bine, casa se „împarte” în zona dormitoarelor, „de noapte”, private, și zonele „de zi”, de coabitare, primele aflându-se într-o secțiune mai înaltă. De asemenea, și spațiul exterior este secvențiat de parterul clădirii care „încearcă negarea linearității curții prin introducerea unor noi axe”. Mai multe informații aici.

Autorii acestui proiect sunt: arh. Cosmin Dragomir, arh. Alina Dragomir

Tube House, județul Ilfov, Voluntari

Proiectul încearcă să „estompeze bariera” dintre interiorul locuinței și exteriorul natural. Casa are „un regim de înălţime mic, respectă linia copacilor şi a peisajului creat de vegetaţia tipică zonei de câmpie” – tubul de beton adăpostește o piscină, iar decorațiunile metalice din capetele sale sunt menite să amintească de „spiţele unei mori de apă”, care ar fi „specifică” regiunii de câmpie de unde se află locuința. „Un alt element care invită intimitatea mediului natural este sera cu specii exotice, care pot fi admirate atât din zona de living şi dining, cât şi din zona tubului”, iar o parte dintre pereți pot fi deschiși complet. Mai multe informații aici.

Autorii acestui proiect sunt: arh. Razvan Barsan, arh. Stefan Sterian, arh. Alexandru Duca.

Locuințe Colective

Rabat 10-14 – Premiul Secțiunii, București

Proiectul și-a propus încadrarea ansamblului de apartamente în țesutului urban existent. Imobilul este fragmentat în trei corpuri decalate în plan. Pe lângă adaptarea coloritului la nuanțele zonei,  „preluând volumetria clădirilor adiacente, corpurile respectă cornișa lor crescând în planul al doilea cu câte un nivel retras, lucru care face ca înălțimea imobilului să pară redusă și înscrisă în scara zonei”. Mai multe detalii aici.

Autorii acestui proiect sunt: arh. Maximilian Zielinski, arh. Mariana Zielinski, arh. Maximilian Zielinski, arh. Daniel Zielinski, arh. Dana Shikhil, arh. Irina Nica, arh. Cristian Bulibasa, arh. Iulia Ion, arh. Vasile Barbos.

Colina Lac – Ansamblu de locuințe (Nominalizare), comuna Balotești, sat Săftica, județul Ilfov

Prima fază a unui proiect care își propune crearea unei „comunități unite” se desfășoară pe o suprafață de trei hectare și include 112 locuințe, iar în viitor ar vrea să includă și o școală, grădiniță, terenuri de sport, spații comerciale și alte funcțiuni. „Cele 11 tipuri de unități de locuire se așază pe teren într-un mod dinamic care ne îndepărtează de la aspectul clasic, repetitiv, al dezvoltărilor de case înșiruite, păstrând totuși un limbaj unitar, contribuind la senzația de siguranță și familiaritate pe care ne-o dorim când ajungem acasă”, conform comentariului autorului. Mi multe detalii aici.

Autorul acestui proiect: arh. Patricia Sturzoiu

La Gloire, Strada Varșovia – Nominalizare, București

Într-o mare de stiluri arhitecturale, acest proiect a ținti către ceva „simplu, nu simplist, complex, nu complicat” conform propriei descrieri: „o simplitate care implică eleganță”. Imobilul este construit „contrar formulei tipice” arhitecturii bucureștene: din motivul amintit mai sus și, de asemenea, balcoane spațioase. Mai multe detalii aici.

Autorii acestui proiect sunt: arh. Corvin Cristian, arh. Alina Stoica, arh. Iulian Ungureanu, arh. Șerban Roșca, arh. Ana Mălăianu, arh. Alia Al-Jabbari, arh. Petru Lăluț, arh. Vlad Hani

„Clasamentul” proiectelor

Sursa tuturor fotografiilor: www.uar-bna.ro.