Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Saturday , 23 November 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
Știri

Modificările legilor urbanismului, atacate la CCR de către USR și Forța Dreptei. Clotilde Armand: “E o lege criminală!”

161

USR și Forța Dreptei au atacat la CCR o lege inițiată de PNL și în curs de promulgare. Noul act normativ, modifică vechea legislație și micșorează termenele de contestare a documentațiilor de urbaniscm, pentru ONG-uri. Contestatarii de la cele două partide susțin că actul normativ ar favoriza „mafia imobiliară”. Printre motivele invocate de USR se numără și lipsa fundamentării temeinice şi încălcarea unor convenţii internaționale în materia drepturilor omului la care România este parte.

În Senat a fost adoptată o lege, votată de PNL, PSD și UDMR, care aduce completări și modificări legilor de construcții și urbanism. Aceste completării sunt menite să apere investitorii imobiliari de ONG-urile „controlate de indivizi care acționează cu rea-credință”, conform expunerii de motive inițiale a inițiatorilor PNL.

“Legea restrânge, în mod profund neconstituţional, accesul la Justiţie, prin reducerea radicală – de la 5 ani la 1 an – a termenului în care organizaţiile civice pot ataca în instanţă hotărârile prin care sunt aprobate documentaţiile construcţiilor. Totodată, legea scurtează termenul în care pot fi introduse cererile de anulare, de suspendare sau de intervenţie”

comunicat USR citat de Agerpres

De asemenea, USR susține și că aplicarea selectivă a termenelor, pentru doar o categorie de persoane juridice, instituie un tratament defavorabil reprezentanților societății civile, contrar Articolului 16 din Constituție ce are în vedere egalitatea de drepturi.

Pe pagina sa de Facebook, Clotilde Armand descrie această lege ca fiind una „criminală pentru Urbanism” și subliniază rolul important pe care asociațile civice l-au avut până acum în lupta cu mafia imobiliară.

Cel mai cunoscut astfel de caz de implicare a societăților civile, conform Primarului Sectorului 1, este cazul imobilelor construite ilegal de pe Aleea Modrogan 1A, unde un investitor construia un complex rezidențial în grădina palatului Filipescu-Brâncoveanu, cu autorizații declarate ilegale și suspendate de Curtea de Apel București. Cei ce au solicitat anularea acestor autorizații au fost Asociația pentru Conservarea Integrată a Patrimoniului Natural și Cultural. Alt exemplu este sistarea lucrărilor de pe Șoseaua Kiseleff 45, unde au fost ridicate blocuri pe un spațiu verde ce găzduia o copie a grădinilor de la Versailles. Asociațiile Salvați Bucureștiul și Ecocivica au intentat procesul.

Parcursul legislativ al modificărilor

Proiectul inițial de lege a fost înregistrat la Senat în data de 11.04.2022. Conform expunerii de motive, modificarea vechilor legi are ca scop „echilibrarea” relațiilor dintre ONG-urile „cu interese” care „atacă” investitorii cu „proiecte imobiliare cu valoare de piață colosale”. Pe proiect și-au pus semnătura 20 de parlamentari PNL.

Cei de la PNL au propus introducerea unui termen de 30 de zile în care organismele sociale interesate să poată ataca în instanță autorizația de construcție, și reducerea termenului de contestare a PUZ-urilor și PUG-urilor (planurile urbanistice) de la 5 ani la 1 an.

La articolul 64 din Legea nr. 350/2001, care are în vedere PUZ-urile și PUG-urile, se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

„(4) Prin excepţie de la prevederile alin.(3), pentru organismele sociale interesate, dreptul de a
ataca hotărârile de aprobare se prescrie în termen de 1 an de la data aprobării.

La Legea nr.50/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.933 din 13 octombrie 2004, Articolul 12, privind anularea autorizațiilor de construire, se adaugă un alineat:

„(3) Pentru organismele sociale interesate, în litigiile ce vizează autorizaţiile de construire,termenul pentru formularea plângerii prealabile (…) .este de 30 de zile şi începe să curgă de la data ultimei operaţiuni de publicitate, reglementată conform art.7 alin.(234), dacă plângerea prealabilă nu mai este obligatorie, (…) în litigiile ce vizează autorizaţiile de construire, termenul pentru introducerea cererilor de anulare, de suspendare, de intervenţie accesorie sau de intervenţie principală, este de 60 de zile (…) conform art.7 alin.(234). ”

În opinia USR o astfel de modificare a legii este net în favoare unei singure categorii, cea a investitorilor imobiliari.

“Scopul este de a debalansa complet echilibrul dintre comunitate şi dezvoltatori, în favoarea celor din urmă. Acest lucru nu poate rămâne aşa. Chiar dacă au 70% din Parlament, PSD, PNL şi UDMR nu pot face chiar orice vor în România”,

a afirmat senatorul USR Raoul Trifan

Precedent la CCR

Impunerea unui termen pentru atacarea în instanță a autorizației de construcție de către un terț nu este nouă. Un astfel de termen a fost prezent și în formularea inițială a legii 554/2004. Perioada era de 6 luni și a fost adăugată „automat” deoarece „același termen era aplicabil tuturor subiectelor de drept asemănătoare.”(argument adus în cadrul unei argumentări din decizia CCR nr. 797/2007). 

Însă aceasta formulare a fost declarată neconstituțională (în cadrul aceleași decizii CCR, nr. 797/2007). Decizia de neconstituționalitate a avut ca scop apărarea dreptului la acțiune al unui terț vătămat, adică a „organismelor sociale interesate”, deoarece, atunci când nu este implicat direct, există posibilitatea să ia la cunoștință actul pe care vrea să-l atace în instanță abia după trecerea termenului prevăzut.

În proiectul de Lege inițiat de PNL, se încearcă ocolirea acestei probleme identificate de CCR prin introducerea sintagmei de „operaţiuni de publicitate”. Cei de la PNL consideră că investitorii se supun unui pericol prea costisitor în momentul actual, în care ONG-urile pot să conteste autorizația de construcție oricând. Dacă ar fi impus un termen de zile a căror numărătoare să înceapă din „momentul în care s-a luat la cunoștință”, ar fi „imposibil” pentru un investitor să comunice informațiile tuturor ONG-urilor interesate. Astfel, soluția este fixarea începutului termenului în urma unei acțiuni de informare considerate suficiente:

La Legea nr.50/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.933 din 13 octombrie 2004, se adaugă, printre altele:

„(234) Conţinutul autorizaţiei de construire se consideră adus la cunoştinţa organismelor sociale interesate la data ultimei operaţiuni de publicitate, mai precis la data finalizării operaţiunilor de publicitate de către autoritatea publică în conformitate cu prevederile alin.(232), la data încheierii prin care s-a dispus notarea în cartea funciară, la data publicării informaţiilor menţionate într-un ziar de largă răspândire sau la data afişării panoului de identificare al investiţiei, în conformitate cu prevederile alin.(233), indiferent care dintre aceste date survine ultima.

ONG-iștii pot să ceară documentele cu caracter public de interes, însă primirea acestor informații nu schimbă data de la care cele 30 de zile încep să se scurgă. Acest lucru dă foarte puțin timp celor implicați, să ia o acțiune bazată pe o opinie informată, având în vedere că nu există niciodată garanția unui răspuns rapid.

„Este dificil, dacă nu chiar imposibil, să fie urmărite toate ziarele, pentru a ”identifica” în timp util autorizațiile emise cu încălcarea reglementărilor de urbanism (…) Propunerile de modificare sunt făcute exclusiv în favoarea dezvoltatorilor imobiliari.”

în avizul favorabil dat de Consiliul Economic Social, al cărui președinte este Bogdan Simion.

Sursă fotografie: Facebook Clotilde Armand