Reabilitarea și dezvoltarea Complexului Feroviar al Capitalei reprezintă nu doar o necesitate pentru buna funcționare a Bucureștiului, ci și un lucru firesc pentru o capitală cu adevărat europeană. Ignorate complet sau în cel mai bun caz ținute la sertar, ideile și propunerile din ultimii 30 de ani privind înființarea Căilor Ferate ale Bucureștiului sunt astăzi pe masa discuțiilor la nivelul tuturor autorităților locale și centrale. Documentele obținute de Buletin de București sunt ghiduri și strategii care au toate șansele să devină realitate ținând cont de perspectivele de dezvoltare ale Capitalei și zonei metropolitane pentru următorii 50 de ani.
Coridorul feroviar Gara de Nord – Gara Obor, care tranzitează sectoarele 1 și 2, orașul Voluntari dar și localitățile Pantelimon și Dobroești, este poate cel mai important traseu feroviar urban din schema complexului feroviar al Capitalei. Analizele specialiștilor, intrate în posesia Buletin de București, arată că cei 20 de kilometri de cale ferată oferă posibilitatea regenerării terenurilor adiacente coridorului feroviar pentru comunitatea locală și reconversia funcțională.
Un astfel de loc este și zona Pajura-Dămăroaiam, aflată pe coridorul metropolitan Nord, și care este în curs de dezvoltare. “Toate proiectele și spațiul public trebuie regândite în contextul legăturilor cu trenul metropolitan a cărui stație poate deveni un punct de conexiune într-o zonă de altfel divizată și cu o conectivitate deficitară”, subliniază specialiștii.
Printre celelalte măsuri prevăzute odată cu înființarea stației Pajura se mai numără facilitarea conexiunilor pietonale/velo peste calea ferată, accesibilizarea și activarea străzilor adiacente stației pentru a crea un mediu sigur și atractiv pentru pietoni – trotuare cu o lățime de minim 2 metri, piste biciclete, fațade active – și iluminat la scară umană, adică sub coroanele arborilor care vor fi plantați în zona de siguranță a coridorului feroviar ca barieră fonică și vizuală.
Pe lângă Pajura, specialiștii propun și înființarea stațiilor Carpați, Gara Băneasa și Pantelimon Sud pe tronsonul Gara de Nord-Pipera-Obor, care să servească astfel zonele adiacente pe o rază de până la 1,2 kilometri, adică între 5 și 15 minute, cel mult, de mers pe jos.
Grivița, Monitorul Oficial, Aerogării, Henri Coandă, Pipera, Andronache, Fundeni, Dobroești și Doamna Ghica sunt denumirile propuse în analizele de valorificare a activelor căilor ferate, despre care Buletin de București a scris aici.
Potrivit planurilor privind introducerea serviciilor de tren urban, zona de dezvoltare metropolitan NORD ar urma să fie deservită în principal de cel puțin șase perechi de trenuri:
- T6 – București Orbital
- T7 – Gara de Nord – Aeroport Terminal 1
- T8 -Gara Obor – Tunari – Aeroport Terminal 1
- T9 – Gara de Nord – Aeroport Terminal 2(Dimieni)
- T14 – Gara de Nord – Mogoșoaia – Grădiștea
- T15 – Gara de Nord – Căciulați – Snagov
Cele 16 linii de tren urban, pentru care a fost deja lansat în licitație studiului de fezabilitate, ar urma să fie operaționalizate până în 2030. Potrivit primelor calcule, liniile vor deservi 2,6 milioane de persoane iar un abonament ar urma să coste aproximativ 100 de lei pe lună.
Cele 16 linii de tren urban ar urma să fie operaționalizate până în 2030.
