77% dintre români sunt de acord cu predarea educației despre sexualitate în școală, adecvat fiecărei vârste și ca materie de sine stătătoare, arată un studiu realizat de Cult Market Research, la comanda Societății pentru Educație Contraceptivă și Sexuală (SECS), în cadrul unui proiect susținut de International Planned Parenthood Federation (IPPF).
Majoritatea respondenților care au participat la studiu consideră că materia trebuie să fie concepută pe baze științifice și să acopere noțiuni precum inteligența emoțională și relațională, riscurile începerii vieții sexuale, protecția în fața bolilor, reproducerea, avortul. Mai mult de jumătate doresc ca predarea să fie făcută de persoane specializate în domeniu, de preferință cu background din domeniul psihologiei și al medicinei. Peste 60% dintre respondenți consideră că oferirea de informații despre identitatea de gen și orientare sexuală ar avea un impact pozitiv.
“Principalul semnal dat de cercetare este că familia și nevoia de educație despre relații și sexualitate nu sunt în opoziție în România, contrar discursului promovat public de anumiți actori, iar Ministerul Educației trebuie să acționeze conform nevoilor reale din societate. Toți vrem ca tinerii să se dezvolte armonios și sănătos. Introducerea educației despre relații și sexualitate în școală reprezintă acea plasă de protecție pe care societatea ar întinde-o, ca o familie extinsă, pentru a-i proteja pe copii și pe adolescenți pentru a-i sprijini să crească echilibrat și să fie fericiți. (…) Vrem ca toți, familii, psihologi, medici, profesori, specialiști, să formăm împreună cu Ministerul Educației această plasă de siguranță de care au nevoie tinerii”, a declarat Gabriel Brumariu, manager de proiect la SECS.
Cercetarea a scos la iveală și că există o teamă potrivit căreia educația sexuală ar putea favoriza începerea vieții sexuale mai devreme. Acesta este unul dintre motivele pentru care unii respondenți optează pentru începerea educației sexuale la 14 ani, în timp ce cea sanitară să se facă de la 9 sau 10 ani.
„De fapt, cercetările internaționale arată că în statele în care a fost introdusă educația despre relații și sexualitate într-un mod adaptat vârstei și pe bază de date științifice a crescut vârsta la care tinerii și-au început viața sexuală, a crescut rata de utilizare a mijloacelor de protecție, a scăzut numărul de contacte sexuale și de comportamente riscante, deci inclusiv riscul de transmitere de boli sexuale, a scăzut numărul sarcinilor nedorite și al avorturilor, a scăzut numărul cazurilor de abuz sexual și de bullying”, a adăugat Gabriel Brumariu.
Raportul „PERCEPȚIILE PRIVIND INTRODUCEREA EDUCAȚIEI SEXUALE ÎN ȘCOLI” poate fi găsit pe www.secs.ro. Rezultatele studiului au fost discutate în cadrul panelului „Vorbește-mi despre ce nu se vorbește”, găzduit de Institutul Francez.
CERCETAREA DESPRE „PERCEPȚIILE PRIVIND INTRODUCEREA EDUCAȚIEI SEXUALE ÎN ȘCOLI”, realizat de Cult Market Research, la comanda SECS
Metodologie
Cercetarea a fost derulată în perioada februarie-martie 2022, în două etape: studiu calitativ de tip focus grup, urmat de studiu cantitativ, aplicat pe un eșantion reprezentativ de 802 respondenți la nivel național. Eșantionarea a fost de tip probabilist, aleatorie simplă, astfel încât să fie reprezentativă la nivel regional și național, cu o marjă maximă de eroare de aproximativ ± 3.5% la nivel național cu un nivel de încredere de 95%. Eșantionarea de acest tip permite extrapolarea rezultatelor obținute la nivelul eșantionului la nivelul întregii populații țintă. Chestionarele au fost realizate telefonic.
Date & cifre
Valori:
- Familia reprezintă valoarea principală cu care se asociază cea mai mare parte a românilor, în proporție de 43%, urmată de religie sau credință (12%) și sinceritate sau onestitate (12%) – întrebare deschisă.
- Familia, dreptatea, libertatea și egalitatea sunt, în ordine, valorile cu care rezonează cel mai mult peste 90% dintre subiecți – întrebare închisă.
Percepția cu privire la educația sexuală:
- Cea mai mare parte a subiecților – 74% – sunt de părere că atât educația sexuală, cât și cea sanitară sunt potrivite pentru a fi predate la școală, 20%, sunt de părere că educația sanitară este mai potrivită pentru a fi introdusă ca materie; 3% cred că educația sexuală este mai adecvată în acest sens. O proporție de 3% dintre persoanele chestionate consideră că niciuna dintre cele două nu ar trebui predată în școală.
- Românii asociază cel mai frecvent educația sexuală cu protecția, siguranța sau metodele contraceptive (23%), ceva pozitiv sau benefic (12%) și informare sau transparență (9%).
- Diferența dintre educația sexuală și cea sanitară este cunoscută de peste trei sferturi dintre respondenți (79%).
- Pentru cei care consideră că educația sexuală este prioritară, principalul motiv este cel al informării sau conștientizării – 39%; evitarea sarcinilor nedorite – 23%; lipsa de comunicare în familie pe această temă – 7%; diminuarea riscului de a contacta boli cu transmitere sexuală – 5%; necesară / prioritară – 5%, scăderea numărului de avorturi – 2%, – evitarea abuzurilor sexuale – 2%; vârsta timpurie la care se începe viața sexuală – 2%; reducerea cazurilor de abandon a copiilor – 1%; accesul copiilor la tehnologie – 1%.
- Pentru cei care sunt de părere că educația sexuală nu ar trebui predată în școală, principalul motiv de respingere este că acest tip de educație nu este pentru copiii cu vârste mici – 20%; lipsa personalului specializat – 16%; educația sexuală ar trebui să pornească de la părinți – 13%, educația sanitară este prioritară – 13%, educația sexuală nu este necesară – 13% și copiii pot învăța singuri – 9%
Introducerea educației sexuale în școli
- În scopul introducerii educației sexuale în școli, românii susținători ai acestei măsuri ar sprijini acest demers prin: votarea implementării educației sexuale în școli dacă ar avea ocazia (77%), și-ar da acordul cu privire la predarea educației sexuale pentru copiii lor (75%). Peste o treime dintre respondenți (37%) ar promova educația sexuală pe rețelele de socializare.
- Pentru majoritatea respondenților care doresc predarea educației sexuale este mai bine ca elevii să se informeze de la un specialist în școală, decât din alte surse nesigure. În plus, majoritatea acestora (94%) sunt de părere că educația sexuală este o modalitate de prevenție a bolilor cu transmitere sexuală și a unei sarcini nedorite. În aceeași proporție, respondenții consideră că elevii au nevoie să fie informați cu privire la educația sexuală. În acest context, peste trei sferturi dintre subiecți consideră că unii părinți nu discută sau se simt rușinați să facă educație sexuală cu copiii acasă.
- Referitor la persoana potrivită pentru a preda educația sanitară, 43% dintre respondenți recomandă un specialist în educație sanitară, pe când 25% consideră medicul mai adecvat în această situație. În privința predării educației sexuale, un specialist în educație sexuală este potrivit pentru 46% dintre subiecți, 20% consideră că psihologul e potrivit, 19% medicul, 11% profesorul de biologie și 4% alte persoane.
- 48% dintre respondenți sunt de părere că educația sexuală ar trebui să fie opțională, iar 46% consideră că acesta ar trebui să fie obligatorie.
- Peste două treimi dintre persoanele chestionate consideră că părinții ar trebui să-și dea acordul pentru participarea copilului la orele de educație sexuală.
- Peste jumătate dintre respondenți consideră că ora de educație sexuală ar trebui să fie săptămânală; aproape o treime optează pentru o frecvență lunară. Subiectele cele mai apreciate de către respondenți ca fiind adecvate orelor de educație sexuală sunt drepturile femeilor (94%), bolile cu transmitere sexuală (92%), consimțământul (91%), inteligența emoțională (91%) și prevenirea agresiunilor sexuale (90%).
- Aproximativ trei sferturi dintre subiecți cred că tinerii nu beneficiază de surse de informare corecte referitoare la relații și sănătatea sexuală și reproductivă.
- 62% consideră că prezența unor informații despre identitate de gen și orientare sexuală la ora de educație sexuală ar avea un impact pozitiv asupra vieții lor, iar 25% – niciun impact. Pentru 14%, impactul ar fi negativ.
