Pandemia poluării din Capitală și cursa contracronometru pentru salvarea plămânilor bucureștenilor

În 2019, datele unei rețele private de senzori de monitorizare a calității aerului, proaspăt inaugurată de Fundația Ecopolis la începutul lunii decembrie, arătau că normele de poluare sunt depășite de până la cinci ori.

Cu excepția a câtorva reportaje tv și articole răzlețe apărute la scurt timp după comunicatul de presă, subiectul a fost abandonat de presa centrală.

Buletin de București a mers însă pe firul celor semnalate de societatea civilă și am descoperit că, la peste 10 ani de la inaugurare, rețeaua de măsurare a calității aerului de stat măsura doar o parte din ceea bucureștenii respirau zilnic.

De asemenea, datele colectate nu apăreau în timp real pe platforma Agenției Europene pentru Mediu iar norma de casare a stațiilor gestionate de Ministerul Mediului era, la momentul respectiv, depășită de patru ori.

Dezvăluirile Buletin de București, printre care și faptul că Primăria Generală știa de nivelul critic al poluării de aproape șase ani, au ajuns rapid pe agenda publică și au nemulțumit conducerea Capitalei care a continuat să nege amploarea fenomenului.

Fostul primar general, Gabriela Firea, a declarat public că senzorii independenți nu ar fi omologați, lucru demontat ulterior de producătorii acestora care au explicat în episodul 5 al investigației că echipamentele sunt certificate de statul român printr-un organism de acreditare coordonat de Ministerul Economiei.

Investigația privind poluarea din București a mai vizat și o serie de probleme legislative. Legea calității aerului nu obligă autoritățile să informeze despre poluarea cu microparticule iar pragurile de alertă prin care pot fi activa mecanismele de protecție a populației țineau cont doar de doi poluanți: dioxidul de sulf și dioxidul de azot.  

Faptul că deși rețeaua de senzori arăta în continuare valori critice, iar Ministerul Mediului și Primăria Generală refuzau să accepte și să vină cu soluții rapide la o problemă care înseamnă pierderea a 1,5 ani de viață sănătoasă din cauza poluării, a dus și la o serie de proteste.

Acestea au fost la rândul lor tergiversate de autorități, prin blocarea spațiului din fața Primăriei Generale de către un ONG controlat de oamenii din aparatul administrativ.

Între timp, Primăria Generală a fost dată în judecată de societatea civilă din cauza măsurilor „fictive” de îmbunătățire a calității aerului iar România a fost condamnată la Curtea Europeană de Justiție la capătul unui proces care a ținut doi ani pentru depășirea sistematică în Capitală a valorilor limită pentru concentrațiile de PM10.

La aproape un an de la primul episod al seriei Marea Mușamalizare a Aerului din București, problema poluării excesive a aerului a revenit în Capitală.  Pandemia de COVID-19 a limitat traficul rutier, principala sursă de poluare din Capitală, însă nu a rezolvat problema calității aerului.

După dispariția vegetației, a pornirii sistemelor de încălzire, dar și pe fondul unui fenomen meteo care au ținut la nivelul solului poluanții, Ministerul Mediului a făcut o serie de controale în câteva localități din jurul Capitalei, unde s-au descoperit activități ilegale de ardere a deșeurilor. Despre acestea, Guvernul susține ca au contribuit la poluarea excesivă din București.

Dincolo de contravenții și dosare penale, Ministerul Mediului a anunțat din 2021 o serie de investiții într-un sistem integrat de monitorizare a calității aerului, ca reacție la valorile mari de microparticule.

85 de puncte de măsurare a calității aerului ar urma să fie funcționale în București din 2021 și care ar urma sa livreze date cetățenilor printr-o aplicație de mobil. Sistemul de stat ar trebui să rivalizeze cu rețeaua de senzori independenți ai societății civile care au fost ca un duș rece pentru locuitorii celui mai mare și mai bogat oraș din România.

Cât privește o rezolvare concretă a problemei poluării din București, acest lucru se pare că va mai dura.

Planul Integrat de Calitate al Aerului, elaborat de fosta administrație și atacat în instanță de societata civilă, a fost declarat nul la jumătatea lunii noiembrie din cauză că nu a fost fundamentat pe cifre corecte iar măsurile propuse nu ar fi fost cele necesare.

Acum, Primăria Generală, care are altă conducere, trebuie să gândească și să implementeze o nouă strategie de luptă împotriva poluării.

Paradoxal, pare a fi o luptă contracronometru cu măsurile de protecție împotriva pandemiei de COVID-19 impuse de Guvern, care au limitat activitățile comerciale și traficul din Capitală, și care vor urma să fie ridicate, potrivit previziunilor, pe durata lui 2021.

La toate acestea se adaugă și capriciile vremii. Dacă nu bate vântul, senzorii de aer independenți au demonstrat deja că Bucureștiul are capacitatea, cel puțin în sezonul rece, să se asfixieze în doar câteva ore.

FOTO: Inquam Photos/Octav Ganea